Acei ce stau întotdeauna,
La umbra Celui Preaînalt,
Ei despre Domnul spun întruna:
El este cetățuia mea!
Când lumea-ntreagă se frământă,
De groaza care-i pe pământ,
Noi nu ne clătinăm pe stâncă,
La adăpostul Celui sfânt!
La umbra Celui Preaînalt,
Ei despre Domnul spun întruna:
El este cetățuia mea!
Când lumea-ntreagă se frământă,
De groaza care-i pe pământ,
Noi nu ne clătinăm pe stâncă,
La adăpostul Celui sfânt!
/: Iehova Domnul Dumnezeul nostru mare,
Cu brațul Său ne va păzi.
El pentru noi dă oameni și popoare,
Și nu ne temem orice ar veni! :/
Cu brațul Său ne va păzi.
El pentru noi dă oameni și popoare,
Și nu ne temem orice ar veni! :/
Căci Domnul poate să ne scape,
De lațul vânătorului,
De ciuma care umblă-n noapte,
Și chiar din gura leului.
Nu-ți fie frică de săgeata,
Ce zboară peste cortul tău,
În mâna Lui tu pune-ți soarta,
Vei fi ferit de orice rău.
De lațul vânătorului,
De ciuma care umblă-n noapte,
Și chiar din gura leului.
Nu-ți fie frică de săgeata,
Ce zboară peste cortul tău,
În mâna Lui tu pune-ți soarta,
Vei fi ferit de orice rău.
Atunci când vor cădea o mie,
Și zece mii la dreapta ta,
Să nu te temi nici prin pustie,
El mană sfântă îți va da.
Căci Mă iubește, zice Domnul,
De-aceea Eu îl voi păzi,
Voi fi cu el în strâmtorare,
Și voi preface noaptea-n zi!
Și zece mii la dreapta ta,
Să nu te temi nici prin pustie,
El mană sfântă îți va da.
Căci Mă iubește, zice Domnul,
De-aceea Eu îl voi păzi,
Voi fi cu el în strâmtorare,
Și voi preface noaptea-n zi!
Acei ce stau întotdeauna,
La umbra Celui Preaînalt,
Ei despre Domnul spun întruna:
El este cetățuia mea!
Când lumea-ntreagă se frământă,
De groaza care-i pe pământ,
Noi nu ne clătinăm pe stâncă,
La adăpostul Celui sfânt!
La umbra Celui Preaînalt,
Ei despre Domnul spun întruna:
El este cetățuia mea!
Când lumea-ntreagă se frământă,
De groaza care-i pe pământ,
Noi nu ne clătinăm pe stâncă,
La adăpostul Celui sfânt!
/: Iehova Domnul Dumnezeul nostru mare,
Cu brațul Său ne va păzi.
El pentru noi dă oameni și popoare,
Și nu ne temem orice ar veni! :/
Cu brațul Său ne va păzi.
El pentru noi dă oameni și popoare,
Și nu ne temem orice ar veni! :/
Căci Domnul poate să ne scape,
De lațul vânătorului,
De ciuma care umblă-n noapte,
Și chiar din gura leului.
Nu-ți fie frică de săgeata,
Ce zboară peste cortul tău,
În mâna Lui tu pune-ți soarta,
Vei fi ferit de orice rău.
De lațul vânătorului,
De ciuma care umblă-n noapte,
Și chiar din gura leului.
Nu-ți fie frică de săgeata,
Ce zboară peste cortul tău,
În mâna Lui tu pune-ți soarta,
Vei fi ferit de orice rău.
Atunci când vor cădea o mie,
Și zece mii la dreapta ta,
Să nu te temi nici prin pustie,
El mană sfântă îți va da.
Căci Mă iubește, zice Domnul,
De-aceea Eu îl voi păzi,
Voi fi cu el în strâmtorare,
Și voi preface noaptea-n zi!
Și zece mii la dreapta ta,
Să nu te temi nici prin pustie,
El mană sfântă îți va da.
Căci Mă iubește, zice Domnul,
De-aceea Eu îl voi păzi,
Voi fi cu el în strâmtorare,
Și voi preface noaptea-n zi!
