Al harului Soare răsare
Din jertfa Golgotei slăvită,
Și razele-I dau vindecare
Făpturii-n păcat chinuită!
Din jertfa Golgotei slăvită,
Și razele-I dau vindecare
Făpturii-n păcat chinuită!
A harului dulce Lumină,
E Domnul Isus, pe vecie!
El dă mântuire deplină!
Slăvit, Sfântu-I Nume, să fie!
E Domnul Isus, pe vecie!
El dă mântuire deplină!
Slăvit, Sfântu-I Nume, să fie!
Al harului Soare pătrunde
În inima care-L primește,
Și raza-I divină, oriunde,
Al vieții amar 'l-îndulcește!
În inima care-L primește,
Și raza-I divină, oriunde,
Al vieții amar 'l-îndulcește!
Al harului Soare n-apune
Odată cu umbrele serii,
El orice-ntuneric răpune,
Și stinge arsura durerii!
Odată cu umbrele serii,
El orice-ntuneric răpune,
Și stinge arsura durerii!
Al harului Soare-n vecie-i
Izvor nesecat de cântare,
E-Obârșie-n veci, bucuriei,
Și dragostei nepieritoare!
Izvor nesecat de cântare,
E-Obârșie-n veci, bucuriei,
Și dragostei nepieritoare!
Al harului Soare răsare
Din jertfa Golgotei slăvită,
Și razele-I dau vindecare
Făpturii-n păcat chinuită!
Din jertfa Golgotei slăvită,
Și razele-I dau vindecare
Făpturii-n păcat chinuită!
A harului dulce Lumină,
E Domnul Isus, pe vecie!
El dă mântuire deplină!
Slăvit, Sfântu-I Nume, să fie!
E Domnul Isus, pe vecie!
El dă mântuire deplină!
Slăvit, Sfântu-I Nume, să fie!
Al harului Soare pătrunde
În inima care-L primește,
Și raza-I divină, oriunde,
Al vieții amar 'l-îndulcește!
În inima care-L primește,
Și raza-I divină, oriunde,
Al vieții amar 'l-îndulcește!
Al harului Soare n-apune
Odată cu umbrele serii,
El orice-ntuneric răpune,
Și stinge arsura durerii!
Odată cu umbrele serii,
El orice-ntuneric răpune,
Și stinge arsura durerii!
Al harului Soare-n vecie-i
Izvor nesecat de cântare,
E-Obârșie-n veci, bucuriei,
Și dragostei nepieritoare!
Izvor nesecat de cântare,
E-Obârșie-n veci, bucuriei,
Și dragostei nepieritoare!