Am căutat eu fericirea
Dar nicăieri nu am găsit
Credeam că o găsesc la oameni
Și-am fost așa dezamăgit
Dispreț și-atâta nedreptate
Din inimă mi-au oferit
Și sufletul mi-a fost zdrobit.
Dar nicăieri nu am găsit
Credeam că o găsesc la oameni
Și-am fost așa dezamăgit
Dispreț și-atâta nedreptate
Din inimă mi-au oferit
Și sufletul mi-a fost zdrobit.
O, nu știam că Tu ești fericire
Că doar Tu ești cu-adevărat Iubire,
Și doar tu știi să mă ridici
Când străin mă simt aici
Și neînțeles de nimeni, Domnul meu
Că doar Tu ești cu-adevărat Iubire,
Și doar tu știi să mă ridici
Când străin mă simt aici
Și neînțeles de nimeni, Domnul meu
Atunci eu îmi aduc aminte
Ce scrie în Cuvântul Tău
Că cel ce strigă către Tine
Nicicând nu-i biruit de rău
Chiar dacă nimic, niciodată
Fericire nu mi-a adus
Tu ești fericirea, Isus
Ce scrie în Cuvântul Tău
Că cel ce strigă către Tine
Nicicând nu-i biruit de rău
Chiar dacă nimic, niciodată
Fericire nu mi-a adus
Tu ești fericirea, Isus
Am căutat eu fericirea
Dar nicăieri nu am găsit
Credeam că o găsesc la oameni
Și-am fost așa dezamăgit
Dispreț și-atâta nedreptate
Din inimă mi-au oferit
Și sufletul mi-a fost zdrobit.
Dar nicăieri nu am găsit
Credeam că o găsesc la oameni
Și-am fost așa dezamăgit
Dispreț și-atâta nedreptate
Din inimă mi-au oferit
Și sufletul mi-a fost zdrobit.
O, nu știam că Tu ești fericire
Că doar Tu ești cu-adevărat Iubire,
Și doar tu știi să mă ridici
Când străin mă simt aici
Și neînțeles de nimeni, Domnul meu
Că doar Tu ești cu-adevărat Iubire,
Și doar tu știi să mă ridici
Când străin mă simt aici
Și neînțeles de nimeni, Domnul meu
Atunci eu îmi aduc aminte
Ce scrie în Cuvântul Tău
Că cel ce strigă către Tine
Nicicând nu-i biruit de rău
Chiar dacă nimic, niciodată
Fericire nu mi-a adus
Tu ești fericirea, Isus
Ce scrie în Cuvântul Tău
Că cel ce strigă către Tine
Nicicând nu-i biruit de rău
Chiar dacă nimic, niciodată
Fericire nu mi-a adus
Tu ești fericirea, Isus
