Am dorit să-Ți fiu, Isuse

Am dorit să-Ți fiu, Iisuse, o lumină dulce,
Însă, parcă Ți-am fost numai un sărut pe Cruce,
Și-am dorit să-Ți fiu o mână moale și ușoară,
Însă, parcă Ți-am fost numai cântec și povară…

Am dorit să-Ți fiu un zâmbet într-un ceas de jale,
Însă, parcă Ți-am fost numai plâns și dor pe cale,
Am dorit să-Ți fiu o umbră într-o grea dogoare,
Însă, parcă Ți-am fost numai dragoste ce doare…

Am dorit să ai, Iisuse, un alin în mine,
Dar atât de prea departe dragostea mea vine
Și-a Ta sete-ndepărtată nu se mai alină
- Orișicât Ți-ar fi de dulce, apa mea-i puțină…

Doamne, când va fi, odată, să nu-Ți fiu departe,
Tot ce n-am putut fi-n viată să-Ți pot fi în moarte,
Și-apoi, după Înviere, până-n Veșnicie,
Ce n-a fost nici Ieri, nici Astăzi,
Măcar Mâine fie.