Spre biserică mergeam în ziua Domnului
S-aud din nou același Cuvânt al harului.
El mult m-a cercetat când mie îmi vorbea,
Dar eu mi-am zis: am destul timp în viața mea.
S-aud din nou același Cuvânt al harului.
El mult m-a cercetat când mie îmi vorbea,
Dar eu mi-am zis: am destul timp în viața mea.
Îmi trăiam viața mea așa cum îmi plăcea,
Făcând rău multora cu gând de a avea.
În lăcomie nu vedeam niciun păcat
Și spus-am dar: am destul timp să fiu bogat.
Făcând rău multora cu gând de a avea.
În lăcomie nu vedeam niciun păcat
Și spus-am dar: am destul timp să fiu bogat.
Am timp destul să decid unde-oi sta:
În chin și-n întuneric sau în lumina Sa.
Acum sunt tânăr și nu mă grăbesc,
Pot să aștept, am destul timp să mă gândesc.
În chin și-n întuneric sau în lumina Sa.
Acum sunt tânăr și nu mă grăbesc,
Pot să aștept, am destul timp să mă gândesc.
Am aflat ce va urma când tot se va sfârși,
Cum mii și mii vor sta în a judecății zi.
Nu vreau s-ajung în acel loc de veșnic chin,
Deci mă grăbesc, la Isus acum să vin.
Cum mii și mii vor sta în a judecății zi.
Nu vreau s-ajung în acel loc de veșnic chin,
Deci mă grăbesc, la Isus acum să vin.
Azi vin la Isus, cerând mila Sa,
Iertarea să capăt, în bunătatea Sa.
Nu vreau să pierd șansa de-a fi salvat,
Deci mă grăbesc la Isus, Domnul minunat.
Iertarea să capăt, în bunătatea Sa.
Nu vreau să pierd șansa de-a fi salvat,
Deci mă grăbesc la Isus, Domnul minunat.
El hotărăște din nou o zi: „astăzi” - zicând, în David, după atâta vreme, cum s-a spus mai sus: „Astăzi, dacă auziți glasul Lui, nu vă împietriți inimile!” (Evrei 4: 7)
Spre biserică mergeam în ziua Domnului
S-aud din nou același Cuvânt al harului.
El mult m-a cercetat când mie îmi vorbea,
Dar eu mi-am zis: am destul timp în viața mea.
S-aud din nou același Cuvânt al harului.
El mult m-a cercetat când mie îmi vorbea,
Dar eu mi-am zis: am destul timp în viața mea.
Îmi trăiam viața mea așa cum îmi plăcea,
Făcând rău multora cu gând de a avea.
În lăcomie nu vedeam niciun păcat
Și spus-am dar: am destul timp să fiu bogat.
Făcând rău multora cu gând de a avea.
În lăcomie nu vedeam niciun păcat
Și spus-am dar: am destul timp să fiu bogat.
Am timp destul să decid unde-oi sta:
În chin și-n întuneric sau în lumina Sa.
Acum sunt tânăr și nu mă grăbesc,
Pot să aștept, am destul timp să mă gândesc.
În chin și-n întuneric sau în lumina Sa.
Acum sunt tânăr și nu mă grăbesc,
Pot să aștept, am destul timp să mă gândesc.
Am aflat ce va urma când tot se va sfârși,
Cum mii și mii vor sta în a judecății zi.
Nu vreau s-ajung în acel loc de veșnic chin,
Deci mă grăbesc, la Isus acum să vin.
Cum mii și mii vor sta în a judecății zi.
Nu vreau s-ajung în acel loc de veșnic chin,
Deci mă grăbesc, la Isus acum să vin.
Azi vin la Isus, cerând mila Sa,
Iertarea să capăt, în bunătatea Sa.
Nu vreau să pierd șansa de-a fi salvat,
Deci mă grăbesc la Isus, Domnul minunat.
Iertarea să capăt, în bunătatea Sa.
Nu vreau să pierd șansa de-a fi salvat,
Deci mă grăbesc la Isus, Domnul minunat.
El hotărăște din nou o zi: „astăzi” - zicând, în David, după atâta vreme, cum s-a spus mai sus: „Astăzi, dacă auziți glasul Lui, nu vă împietriți inimile!” (Evrei 4: 7)
