Atâția ani ai rătăcit
Pe-a lumii căi deșarte,
Averea-ntreag-ai risipit,
Pe căi ce duc la moarte!
În Casa Tatălui de Sus
E-atâta fericire,
Iar El, mereu, de când te-ai dus,
Te-așteaptă cu iubire!
Pe-a lumii căi deșarte,
Averea-ntreag-ai risipit,
Pe căi ce duc la moarte!
În Casa Tatălui de Sus
E-atâta fericire,
Iar El, mereu, de când te-ai dus,
Te-așteaptă cu iubire!
Al lumii glas amăgitor
Ce minte și înșală,
Îl mai asculți încrezător,
Deși e vorbă goală!
Cuvântul dragostei cerești,
Cu glas duios de mamă,
Te-ndeamnă, grabnic să-l primești,
Stăruitor te cheamă!
Ce minte și înșală,
Îl mai asculți încrezător,
Deși e vorbă goală!
Cuvântul dragostei cerești,
Cu glas duios de mamă,
Te-ndeamnă, grabnic să-l primești,
Stăruitor te cheamă!
O, las-a lumii amăgiri,
Și vino mai degrabă,
La pieptul Veșnicei Iubiri,
Ce lăcrimând te cheamă!
Cu toți câți harul I-au primit,
În dulce părtășie,
În Casa Tatălui Iubit,
Te bucură-n vecie!
Și vino mai degrabă,
La pieptul Veșnicei Iubiri,
Ce lăcrimând te cheamă!
Cu toți câți harul I-au primit,
În dulce părtășie,
În Casa Tatălui Iubit,
Te bucură-n vecie!
Atâția ani ai rătăcit
Pe-a lumii căi deșarte,
Averea-ntreag-ai risipit,
Pe căi ce duc la moarte!
În Casa Tatălui de Sus
E-atâta fericire,
Iar El, mereu, de când te-ai dus,
Te-așteaptă cu iubire!
Pe-a lumii căi deșarte,
Averea-ntreag-ai risipit,
Pe căi ce duc la moarte!
În Casa Tatălui de Sus
E-atâta fericire,
Iar El, mereu, de când te-ai dus,
Te-așteaptă cu iubire!
Al lumii glas amăgitor
Ce minte și înșală,
Îl mai asculți încrezător,
Deși e vorbă goală!
Cuvântul dragostei cerești,
Cu glas duios de mamă,
Te-ndeamnă, grabnic să-l primești,
Stăruitor te cheamă!
Ce minte și înșală,
Îl mai asculți încrezător,
Deși e vorbă goală!
Cuvântul dragostei cerești,
Cu glas duios de mamă,
Te-ndeamnă, grabnic să-l primești,
Stăruitor te cheamă!
O, las-a lumii amăgiri,
Și vino mai degrabă,
La pieptul Veșnicei Iubiri,
Ce lăcrimând te cheamă!
Cu toți câți harul I-au primit,
În dulce părtășie,
În Casa Tatălui Iubit,
Te bucură-n vecie!
Și vino mai degrabă,
La pieptul Veșnicei Iubiri,
Ce lăcrimând te cheamă!
Cu toți câți harul I-au primit,
În dulce părtășie,
În Casa Tatălui Iubit,
Te bucură-n vecie!
