Când Tu plutești pe-a mele valuri

Când Tu plutești pe-a mele valuri,
Din mal în mal se face cale,
Lumina valurilor mele
Sărută umbra tălpii Tale.

Când Tu-mi călătorești pe-ntinsul
Pustiu al țarinilor mele,
Tot praful meu sărută urma
Și talpa Ta, călcând pe ele.

Când Tu-mi cobori pe liniștirea
Cuvintelor Scripturii sfinte,
M-apropii și-ți sărut cu lacrimi
Umblarea Ta printre cuvinte.

Când Tu-mi pui jugul Tău pe umeri
Și-mi faci pe cruce loc și mie,
Și-mi dai o parte din ocară,
- Cum le sărut cu bucurie!

Când stau plecat, cum norii serii
În rugăciunea lor spre soare,
Din sărutarea Feței Tale,
Mi-s buzele strălucitoare.

Ce-ar mai putea fi-atunci pe lume,
O slavă-asemeni pentru mine,
Ca sărutarea-mpărtășirii
Nemaidesprinsă-n veci de Tine.