Când ceruri le-au picurat

Când ceruri
Le-au picurat din slavă
Pământul mărturia lui și-a dat,
Iar norii au picurat neprihănirea;
/: Ascultă glasul Celui Preaînalt. :/

Eu șterg fărădelegile ca norul
Ca ceața șterg păcatul și îl rup.
Întoarce-te că Eu sunt Făcătorul,
/: Eu te-am răscumpărat prin Fiul Sfânt. :/

Căci voi turna peste pământuri ape
Și râuri pe pământul însetat.
Turna-voi Duhul meu pe-acel ce crede,
/: Va fi copilul binecuvântat. :/

Va răsări ca firele de iarbă,
Ca sălciile lângă pâraie reci.
Așa vorbește Cel dintâi și-n urmă
/: Acel ce-i Dumnezeu în veci de veci. :/

Va zice unul eu al Domnului sunt
Iar altul s-a numi chiar Israel
Iar altul se va scrie cu-a sa mână
/: Al Domnului sunt și-l slujesc pe El. :/