Când iubirea nu ți-e-aproape
Inima nu-ți fericește
Ca și focul de departe,
Oricum stai, nu te-ncălzește.
Ci numai când te apropii
De-al ei jar și-a ei cărare,
Îți înmiresmează viața
/: Și ți-o face sărbătoare! :/
Inima nu-ți fericește
Ca și focul de departe,
Oricum stai, nu te-ncălzește.
Ci numai când te apropii
De-al ei jar și-a ei cărare,
Îți înmiresmează viața
/: Și ți-o face sărbătoare! :/
Tu ești stropul smuls din mare
De furtuna ne-mblânzită,
Dar când te unești cu Domnul,
Intri-n pacea Lui slăvită.
Să te-apropii totdeauna
De Hristos și de iubire!
Fericirea tu ți-o afli
/: Numa-n dulcea contopire! :/
De furtuna ne-mblânzită,
Dar când te unești cu Domnul,
Intri-n pacea Lui slăvită.
Să te-apropii totdeauna
De Hristos și de iubire!
Fericirea tu ți-o afli
/: Numa-n dulcea contopire! :/
Când iubirea nu ți-e-aproape
Inima nu-ți fericește
Ca și focul de departe,
Oricum stai, nu te-ncălzește.
Ci numai când te apropii
De-al ei jar și-a ei cărare,
Îți înmiresmează viața
/: Și ți-o face sărbătoare! :/
Inima nu-ți fericește
Ca și focul de departe,
Oricum stai, nu te-ncălzește.
Ci numai când te apropii
De-al ei jar și-a ei cărare,
Îți înmiresmează viața
/: Și ți-o face sărbătoare! :/
Tu ești stropul smuls din mare
De furtuna ne-mblânzită,
Dar când te unești cu Domnul,
Intri-n pacea Lui slăvită.
Să te-apropii totdeauna
De Hristos și de iubire!
Fericirea tu ți-o afli
/: Numa-n dulcea contopire! :/
De furtuna ne-mblânzită,
Dar când te unești cu Domnul,
Intri-n pacea Lui slăvită.
Să te-apropii totdeauna
De Hristos și de iubire!
Fericirea tu ți-o afli
/: Numa-n dulcea contopire! :/
