Când ne-ai lăsat porunca milei

Când ne-ai lăsat porunca milei,
Pentru de-aproapele sărman,
/: Noi am simțit Isus că Tu ești
Acel milos Samaritean! :/

Căci, vai, și noi am fost odată
Căzuți între tâlhari cumpliți,
/: Strigând zadarnic după milă,
Zăceam uitați și părăsiți! :/

Dar n-a fost nimeni să ne-ajute,
Căci cine oare-ar fi putut,
/: Când sufletul zăcea-n pierzare,
Atât de-adânc și greu căzut. :/

De n-ai fi fost Tu milostive
Și bunule Samaritean,
/: Noi n-am fi-aflat nicicând odihna
Din sfântul mântuirii han. :/

Ce bun ai fost cu noi Isuse,
Și cât de-adânc Îți mulțumim,
/: Fă ca și noi, așa ca Tine,
În slujba milei să trăim! :/