Când știu că toate aici sunt trecătoare
Și multe căi spre moarte doar conduc,
Când văd a timpului înfășurare
Și drumuri care nicăieri nu duc,
Mă-nalț în duh spre a speranței rază,
Spre Cel ce doar o cale a trasat,
Spre Cel ce ne-ncetat de sus veghează,
Spre Dumnezeu ce ne-a răscumpărat.
Și multe căi spre moarte doar conduc,
Când văd a timpului înfășurare
Și drumuri care nicăieri nu duc,
Mă-nalț în duh spre a speranței rază,
Spre Cel ce doar o cale a trasat,
Spre Cel ce ne-ncetat de sus veghează,
Spre Dumnezeu ce ne-a răscumpărat.
Căci n-am pe nimenea aici sub soare
Mai mare, mai frumos, mai bun, mai sfânt,
Doar Domnul meu ce n-are asemănare,
Cu El mă laud mereu pe acest pământ.
Mai mare, mai frumos, mai bun, mai sfânt,
Doar Domnul meu ce n-are asemănare,
Cu El mă laud mereu pe acest pământ.
Când mulți apucă căi întunecate,
Învinși de amăgiri și înșelați,
Scăldându-se în marea de păcate,
De pofte-nlănțuiți și greu legați,
Eu merg pe-același drum din tinerețe
Și nu uit binele ce mi-a făcut,
Chiar de mai sunt și lacrimi și tristețe,
Doar Domnu-mi este singurul avut.
Învinși de amăgiri și înșelați,
Scăldându-se în marea de păcate,
De pofte-nlănțuiți și greu legați,
Eu merg pe-același drum din tinerețe
Și nu uit binele ce mi-a făcut,
Chiar de mai sunt și lacrimi și tristețe,
Doar Domnu-mi este singurul avut.
Trecut-au ani și vremuri zbuciumate
Și multe promisiuni s-au împlinit,
Curând, curând, sau poate chiar la noapte
O voce va vesti că s-a sfârșit.
Eu stau și aștept cu cei ce încă așteaptă
Pe Mirele ce a spus că va veni,
Și vreau să fiu fecioară înțeleaptă
Pe care sus la cer o va răpi.
Și multe promisiuni s-au împlinit,
Curând, curând, sau poate chiar la noapte
O voce va vesti că s-a sfârșit.
Eu stau și aștept cu cei ce încă așteaptă
Pe Mirele ce a spus că va veni,
Și vreau să fiu fecioară înțeleaptă
Pe care sus la cer o va răpi.
Când știu că toate aici sunt trecătoare
Și multe căi spre moarte doar conduc,
Când văd a timpului înfășurare
Și drumuri care nicăieri nu duc,
Mă-nalț în duh spre a speranței rază,
Spre Cel ce doar o cale a trasat,
Spre Cel ce ne-ncetat de sus veghează,
Spre Dumnezeu ce ne-a răscumpărat.
Și multe căi spre moarte doar conduc,
Când văd a timpului înfășurare
Și drumuri care nicăieri nu duc,
Mă-nalț în duh spre a speranței rază,
Spre Cel ce doar o cale a trasat,
Spre Cel ce ne-ncetat de sus veghează,
Spre Dumnezeu ce ne-a răscumpărat.
Căci n-am pe nimenea aici sub soare
Mai mare, mai frumos, mai bun, mai sfânt,
Doar Domnul meu ce n-are asemănare,
Cu El mă laud mereu pe acest pământ.
Mai mare, mai frumos, mai bun, mai sfânt,
Doar Domnul meu ce n-are asemănare,
Cu El mă laud mereu pe acest pământ.
Când mulți apucă căi întunecate,
Învinși de amăgiri și înșelați,
Scăldându-se în marea de păcate,
De pofte-nlănțuiți și greu legați,
Eu merg pe-același drum din tinerețe
Și nu uit binele ce mi-a făcut,
Chiar de mai sunt și lacrimi și tristețe,
Doar Domnu-mi este singurul avut.
Învinși de amăgiri și înșelați,
Scăldându-se în marea de păcate,
De pofte-nlănțuiți și greu legați,
Eu merg pe-același drum din tinerețe
Și nu uit binele ce mi-a făcut,
Chiar de mai sunt și lacrimi și tristețe,
Doar Domnu-mi este singurul avut.
Trecut-au ani și vremuri zbuciumate
Și multe promisiuni s-au împlinit,
Curând, curând, sau poate chiar la noapte
O voce va vesti că s-a sfârșit.
Eu stau și aștept cu cei ce încă așteaptă
Pe Mirele ce a spus că va veni,
Și vreau să fiu fecioară înțeleaptă
Pe care sus la cer o va răpi.
Și multe promisiuni s-au împlinit,
Curând, curând, sau poate chiar la noapte
O voce va vesti că s-a sfârșit.
Eu stau și aștept cu cei ce încă așteaptă
Pe Mirele ce a spus că va veni,
Și vreau să fiu fecioară înțeleaptă
Pe care sus la cer o va răpi.
