Câtă vreme pentru tine
Cineva mai plânge încă,
Tot nu-i fără de-nviere
Groapa ta, oricât de-adâncă.
Câtă vreme se mai roagă
Cineva și nu te lasă,
Tot nu-i fără de-o lumină
Noaptea ta cea-ntunecoasă.
Cineva mai plânge încă,
Tot nu-i fără de-nviere
Groapa ta, oricât de-adâncă.
Câtă vreme se mai roagă
Cineva și nu te lasă,
Tot nu-i fără de-o lumină
Noaptea ta cea-ntunecoasă.
Câtă vreme te mai cheamă
Cineva spre mântuire,
Tot nu ești pe veșnicie
Părăsit în rătăcire.
Câtă vreme-ai încă lacrimi,
Câtă vreme-ai încă zile,
Câtă vreme-ai frați - mai este
O nădejde-a sfintei Mile.
Cineva spre mântuire,
Tot nu ești pe veșnicie
Părăsit în rătăcire.
Câtă vreme-ai încă lacrimi,
Câtă vreme-ai încă zile,
Câtă vreme-ai frați - mai este
O nădejde-a sfintei Mile.
Câtă vreme mai așteaptă
Tatăl să te-ntorci acasă,
Lasă frate tot și vino,
Lasă tot ce nu te lasă.
Căci când vremea ta va trece
Poți să plângi apoi într-una.
Ce-ai pierdut, pierdut rămâne
Totdeauna, totdeauna.
Tatăl să te-ntorci acasă,
Lasă frate tot și vino,
Lasă tot ce nu te lasă.
Căci când vremea ta va trece
Poți să plângi apoi într-una.
Ce-ai pierdut, pierdut rămâne
Totdeauna, totdeauna.
Câtă vreme pentru tine
Cineva mai plânge încă,
Tot nu-i fără de-nviere
Groapa ta, oricât de-adâncă.
Câtă vreme se mai roagă
Cineva și nu te lasă,
Tot nu-i fără de-o lumină
Noaptea ta cea-ntunecoasă.
Cineva mai plânge încă,
Tot nu-i fără de-nviere
Groapa ta, oricât de-adâncă.
Câtă vreme se mai roagă
Cineva și nu te lasă,
Tot nu-i fără de-o lumină
Noaptea ta cea-ntunecoasă.
Câtă vreme te mai cheamă
Cineva spre mântuire,
Tot nu ești pe veșnicie
Părăsit în rătăcire.
Câtă vreme-ai încă lacrimi,
Câtă vreme-ai încă zile,
Câtă vreme-ai frați - mai este
O nădejde-a sfintei Mile.
Cineva spre mântuire,
Tot nu ești pe veșnicie
Părăsit în rătăcire.
Câtă vreme-ai încă lacrimi,
Câtă vreme-ai încă zile,
Câtă vreme-ai frați - mai este
O nădejde-a sfintei Mile.
Câtă vreme mai așteaptă
Tatăl să te-ntorci acasă,
Lasă frate tot și vino,
Lasă tot ce nu te lasă.
Căci când vremea ta va trece
Poți să plângi apoi într-una.
Ce-ai pierdut, pierdut rămâne
Totdeauna, totdeauna.
Tatăl să te-ntorci acasă,
Lasă frate tot și vino,
Lasă tot ce nu te lasă.
Căci când vremea ta va trece
Poți să plângi apoi într-una.
Ce-ai pierdut, pierdut rămâne
Totdeauna, totdeauna.