Cei ce-odihnesc în Domnul, nici unii n-au murit,
Ci dorm frumos ca după o muncă fericită.
Pe chipul lor cel veșnic e-un zâmbet strălucit,
/: Lăsat de datoria cu dragoste-mplinită. :/
Ci dorm frumos ca după o muncă fericită.
Pe chipul lor cel veșnic e-un zâmbet strălucit,
/: Lăsat de datoria cu dragoste-mplinită. :/
Priviți acum, când drumul Ia capăt le-a ajuns,
Cât de măreț e cerul în care ei intrară
În sfintele lor umbre ce soare-a fost ascuns,
/: Și cât de sfinte urme prin lume ei lăsară. :/
Cât de măreț e cerul în care ei intrară
În sfintele lor umbre ce soare-a fost ascuns,
/: Și cât de sfinte urme prin lume ei lăsară. :/
Nu-ți pese de viață, ostaș al lui Hristos,
O clipă nu sta-n cumpăt a ți-o jertfi iubirii,
Nu-i mausoleu pe lume slăvit și glorios,
/: Cât cel În care-Și nalță Isus Hristos martirii. :/
O clipă nu sta-n cumpăt a ți-o jertfi iubirii,
Nu-i mausoleu pe lume slăvit și glorios,
/: Cât cel În care-Și nalță Isus Hristos martirii. :/
Nu-ți pară rău de moarte, viteaz al lui Isus,
Căci moartea-i o clipită, dar slava-i nemurire.
Nu înaintea morții, ci după ea ți-a spus
/: Hristos că te așteaptă a slavei răsplătire.
Căci moartea-i o clipită, dar slava-i nemurire.
Nu înaintea morții, ci după ea ți-a spus
/: Hristos că te așteaptă a slavei răsplătire.
Cei care mor în Domnul - și pentru El, sunt vii,
Mai vii ca toți eroii oricăror alte sfere,
Ei strălucesc pe-ntinsul Întregii Veșnicii,
/: Cu slava-n care-i nalță Întâia Înviere. :/
Mai vii ca toți eroii oricăror alte sfere,
Ei strălucesc pe-ntinsul Întregii Veșnicii,
/: Cu slava-n care-i nalță Întâia Înviere. :/
Cei ce-odihnesc în Domnul, nici unii n-au murit,
Ci dorm frumos ca după o muncă fericită.
Pe chipul lor cel veșnic e-un zâmbet strălucit,
/: Lăsat de datoria cu dragoste-mplinită. :/
Ci dorm frumos ca după o muncă fericită.
Pe chipul lor cel veșnic e-un zâmbet strălucit,
/: Lăsat de datoria cu dragoste-mplinită. :/
Priviți acum, când drumul Ia capăt le-a ajuns,
Cât de măreț e cerul în care ei intrară
În sfintele lor umbre ce soare-a fost ascuns,
/: Și cât de sfinte urme prin lume ei lăsară. :/
Cât de măreț e cerul în care ei intrară
În sfintele lor umbre ce soare-a fost ascuns,
/: Și cât de sfinte urme prin lume ei lăsară. :/
Nu-ți pese de viață, ostaș al lui Hristos,
O clipă nu sta-n cumpăt a ți-o jertfi iubirii,
Nu-i mausoleu pe lume slăvit și glorios,
/: Cât cel În care-Și nalță Isus Hristos martirii. :/
O clipă nu sta-n cumpăt a ți-o jertfi iubirii,
Nu-i mausoleu pe lume slăvit și glorios,
/: Cât cel În care-Și nalță Isus Hristos martirii. :/
Nu-ți pară rău de moarte, viteaz al lui Isus,
Căci moartea-i o clipită, dar slava-i nemurire.
Nu înaintea morții, ci după ea ți-a spus
/: Hristos că te așteaptă a slavei răsplătire.
Căci moartea-i o clipită, dar slava-i nemurire.
Nu înaintea morții, ci după ea ți-a spus
/: Hristos că te așteaptă a slavei răsplătire.
Cei care mor în Domnul - și pentru El, sunt vii,
Mai vii ca toți eroii oricăror alte sfere,
Ei strălucesc pe-ntinsul Întregii Veșnicii,
/: Cu slava-n care-i nalță Întâia Înviere. :/
Mai vii ca toți eroii oricăror alte sfere,
Ei strălucesc pe-ntinsul Întregii Veșnicii,
/: Cu slava-n care-i nalță Întâia Înviere. :/
