Cum nu mai lasă peste-o carte
Nici urmă ochii ce-o citesc,
Așa să nu-mi lași Tu, Isuse,
Pe gânduri, răul cel privesc.
Nici urmă ochii ce-o citesc,
Așa să nu-mi lași Tu, Isuse,
Pe gânduri, răul cel privesc.
Ci, după toate, să-mi rămâi,
Tu cel mai drag și mai dintâi,
Ținând pe sufletu-mi curat,
Seninu-Ți chip netulburat.
Tu cel mai drag și mai dintâi,
Ținând pe sufletu-mi curat,
Seninu-Ți chip netulburat.
Cum nu mai lasă peste-o apă
Nici urmă chipul oglindit,
Așa să nu-mi lași peste cuget
Nimic din răul întâlnit.
Nici urmă chipul oglindit,
Așa să nu-mi lași peste cuget
Nimic din răul întâlnit.
Cum nu mai lasă peste-o floare
Nici urmă miasma cea mai rea,
Așa să nu-mi lași peste viață
Din lume ce e rău în ea.
Nici urmă miasma cea mai rea,
Așa să nu-mi lași peste viață
Din lume ce e rău în ea.
Dar ochii Tăi și chipu-Ți dulce
Și-a Ta mireasmă vreau, Isus,
Pe gând, pe cuget și pe viață
Să-mi fie semn de-a pururi pus.
Și-a Ta mireasmă vreau, Isus,
Pe gând, pe cuget și pe viață
Să-mi fie semn de-a pururi pus.
Cum nu mai lasă peste-o carte
Nici urmă ochii ce-o citesc,
Așa să nu-mi lași Tu, Isuse,
Pe gânduri, răul cel privesc.
Nici urmă ochii ce-o citesc,
Așa să nu-mi lași Tu, Isuse,
Pe gânduri, răul cel privesc.
Ci, după toate, să-mi rămâi,
Tu cel mai drag și mai dintâi,
Ținând pe sufletu-mi curat,
Seninu-Ți chip netulburat.
Tu cel mai drag și mai dintâi,
Ținând pe sufletu-mi curat,
Seninu-Ți chip netulburat.
Cum nu mai lasă peste-o apă
Nici urmă chipul oglindit,
Așa să nu-mi lași peste cuget
Nimic din răul întâlnit.
Nici urmă chipul oglindit,
Așa să nu-mi lași peste cuget
Nimic din răul întâlnit.
Cum nu mai lasă peste-o floare
Nici urmă miasma cea mai rea,
Așa să nu-mi lași peste viață
Din lume ce e rău în ea.
Nici urmă miasma cea mai rea,
Așa să nu-mi lași peste viață
Din lume ce e rău în ea.
Dar ochii Tăi și chipu-Ți dulce
Și-a Ta mireasmă vreau, Isus,
Pe gând, pe cuget și pe viață
Să-mi fie semn de-a pururi pus.
Și-a Ta mireasmă vreau, Isus,
Pe gând, pe cuget și pe viață
Să-mi fie semn de-a pururi pus.
