De-ai fi în locul meu, Isuse,
Când încercări amare vin,
Ce-ai face Tu? Ce-ai face Tu?
Da, știu: le-ai îndura senin!
Le-ai îndura senin!
Când încercări amare vin,
Ce-ai face Tu? Ce-ai face Tu?
Da, știu: le-ai îndura senin!
Le-ai îndura senin!
De-ai fi în locul meu, Isuse,
Când oamenii m-ar prigoni,
Ce-ai face Tu? Ce-ai face Tu?
Da, știu: adânc Tu i-ai iubi!
Adânc Tu i-ai iubi!
Când oamenii m-ar prigoni,
Ce-ai face Tu? Ce-ai face Tu?
Da, știu: adânc Tu i-ai iubi!
Adânc Tu i-ai iubi!
De-ai fi în locul meu, Isuse,
Când cei mai dragi nu Te-nțeleg?
Ce-ai face Tu? Ce-ai face Tu?
Da, știu: le-ai face bine-ntreg!
Le-ai face bine-ntreg!
Când cei mai dragi nu Te-nțeleg?
Ce-ai face Tu? Ce-ai face Tu?
Da, știu: le-ai face bine-ntreg!
Le-ai face bine-ntreg!
Ajută-mă să fiu ca Tine
În orice-mprejurări oricând,
Să Te urmez, să Te urmez,
Și-n gând, s-am gândul Tău în gând!
S-am gândul Tău în gând!
În orice-mprejurări oricând,
Să Te urmez, să Te urmez,
Și-n gând, s-am gândul Tău în gând!
S-am gândul Tău în gând!
De-ai fi în locul meu, Isuse,
Când încercări amare vin,
Ce-ai face Tu? Ce-ai face Tu?
Da, știu: le-ai îndura senin!
Le-ai îndura senin!
Când încercări amare vin,
Ce-ai face Tu? Ce-ai face Tu?
Da, știu: le-ai îndura senin!
Le-ai îndura senin!
De-ai fi în locul meu, Isuse,
Când oamenii m-ar prigoni,
Ce-ai face Tu? Ce-ai face Tu?
Da, știu: adânc Tu i-ai iubi!
Adânc Tu i-ai iubi!
Când oamenii m-ar prigoni,
Ce-ai face Tu? Ce-ai face Tu?
Da, știu: adânc Tu i-ai iubi!
Adânc Tu i-ai iubi!
De-ai fi în locul meu, Isuse,
Când cei mai dragi nu Te-nțeleg?
Ce-ai face Tu? Ce-ai face Tu?
Da, știu: le-ai face bine-ntreg!
Le-ai face bine-ntreg!
Când cei mai dragi nu Te-nțeleg?
Ce-ai face Tu? Ce-ai face Tu?
Da, știu: le-ai face bine-ntreg!
Le-ai face bine-ntreg!
Ajută-mă să fiu ca Tine
În orice-mprejurări oricând,
Să Te urmez, să Te urmez,
Și-n gând, s-am gândul Tău în gând!
S-am gândul Tău în gând!
În orice-mprejurări oricând,
Să Te urmez, să Te urmez,
Și-n gând, s-am gândul Tău în gând!
S-am gândul Tău în gând!