Numai la necaz se vede firea care-n om s-ascunde,
Când e omu-n fericire sufletul nu-i poți pătrunde.
Când e omu-n fericire sufletul nu-i poți pătrunde.
Când n-ai miez mănânci și coajă,
Când n-ai cal mergi și pe jos,
- Bună școală e nevoia,
Totdeauna-i de folos.
Când n-ai cal mergi și pe jos,
- Bună școală e nevoia,
Totdeauna-i de folos.
La o sete mare-i bună orice apă,
Prieten ți-e acela ce-n necaz te scapă.
Prieten ți-e acela ce-n necaz te scapă.
Până cazi odată-n apă nu-nveți uneori să-noți,
- Când ajungi la strâmtorare, faci ce nici gândeai că poți.
- Când ajungi la strâmtorare, faci ce nici gândeai că poți.
La orice greutate-a vieții să cauți puteri a ține piept:
- Pentru ispita judecății să cauți mijlocul de-a fi drept,
- Pentru ispita frumuseții să cauți al înfrânării scut,
- Pentru durerea grea - răbdarea,
- Pentru necaz - curaj tăcut,
- Pentru-ndoială - hotărârea
- Și pentru toate, ce-i frumos,
Așa vei strânge totdeauna un bun și-adevărat folos.
- Pentru ispita judecății să cauți mijlocul de-a fi drept,
- Pentru ispita frumuseții să cauți al înfrânării scut,
- Pentru durerea grea - răbdarea,
- Pentru necaz - curaj tăcut,
- Pentru-ndoială - hotărârea
- Și pentru toate, ce-i frumos,
Așa vei strânge totdeauna un bun și-adevărat folos.
Numai când te-apucă ploaia vezi mantaua cât plătește,
Numai la necaz vezi prețul celui ce te-adăpostește.
Numai la necaz vezi prețul celui ce te-adăpostește.
Nu oricând, pe scurtătură ajungi mai curând acasă,
Deseori pe calea scurtă cazi în balta noroioasă,
- Nu oricând e bună graba și la orice hotărâre
Deseori prea mare grabă în necaz o să te vâre.
Deseori pe calea scurtă cazi în balta noroioasă,
- Nu oricând e bună graba și la orice hotărâre
Deseori prea mare grabă în necaz o să te vâre.
Când își vede casa-n vale nu-l chema pe om în car
- După ce-a trecut necazul, ajutorul e-n zadar.
- După ce-a trecut necazul, ajutorul e-n zadar.
Cu pomana cea de mâine nu-ți astâmperi foamea azi,
Nici cu vorba nu se-ajută,
Ci cu fapta - la necaz.
Nici cu vorba nu se-ajută,
Ci cu fapta - la necaz.
Lipsa-i mai întotdeauna dăscălița cea mai bună,
Dacă munca o ascultă,
Dacă cinstea o îndrumă.
Dacă munca o ascultă,
Dacă cinstea o îndrumă.
Numai la necaz se vede firea care-n om s-ascunde,
Când e omu-n fericire sufletul nu-i poți pătrunde.
Când e omu-n fericire sufletul nu-i poți pătrunde.
Când n-ai miez mănânci și coajă,
Când n-ai cal mergi și pe jos,
- Bună școală e nevoia,
Totdeauna-i de folos.
Când n-ai cal mergi și pe jos,
- Bună școală e nevoia,
Totdeauna-i de folos.
La o sete mare-i bună orice apă,
Prieten ți-e acela ce-n necaz te scapă.
Prieten ți-e acela ce-n necaz te scapă.
Până cazi odată-n apă nu-nveți uneori să-noți,
- Când ajungi la strâmtorare, faci ce nici gândeai că poți.
- Când ajungi la strâmtorare, faci ce nici gândeai că poți.
La orice greutate-a vieții să cauți puteri a ține piept:
- Pentru ispita judecății să cauți mijlocul de-a fi drept,
- Pentru ispita frumuseții să cauți al înfrânării scut,
- Pentru durerea grea - răbdarea,
- Pentru necaz - curaj tăcut,
- Pentru-ndoială - hotărârea
- Și pentru toate, ce-i frumos,
Așa vei strânge totdeauna un bun și-adevărat folos.
- Pentru ispita judecății să cauți mijlocul de-a fi drept,
- Pentru ispita frumuseții să cauți al înfrânării scut,
- Pentru durerea grea - răbdarea,
- Pentru necaz - curaj tăcut,
- Pentru-ndoială - hotărârea
- Și pentru toate, ce-i frumos,
Așa vei strânge totdeauna un bun și-adevărat folos.
Numai când te-apucă ploaia vezi mantaua cât plătește,
Numai la necaz vezi prețul celui ce te-adăpostește.
Numai la necaz vezi prețul celui ce te-adăpostește.
Nu oricând, pe scurtătură ajungi mai curând acasă,
Deseori pe calea scurtă cazi în balta noroioasă,
- Nu oricând e bună graba și la orice hotărâre
Deseori prea mare grabă în necaz o să te vâre.
Deseori pe calea scurtă cazi în balta noroioasă,
- Nu oricând e bună graba și la orice hotărâre
Deseori prea mare grabă în necaz o să te vâre.
Când își vede casa-n vale nu-l chema pe om în car
- După ce-a trecut necazul, ajutorul e-n zadar.
- După ce-a trecut necazul, ajutorul e-n zadar.
Cu pomana cea de mâine nu-ți astâmperi foamea azi,
Nici cu vorba nu se-ajută,
Ci cu fapta - la necaz.
Nici cu vorba nu se-ajută,
Ci cu fapta - la necaz.
Lipsa-i mai întotdeauna dăscălița cea mai bună,
Dacă munca o ascultă,
Dacă cinstea o îndrumă.
Dacă munca o ascultă,
Dacă cinstea o îndrumă.
