Cel zgârcit nu-i bun cu nimeni,
Însă nici așa de rău, cum e chiar cu sine însuși,
- Nu-i cu nime-n timpul său.
Însă nici așa de rău, cum e chiar cu sine însuși,
- Nu-i cu nime-n timpul său.
Cel zgârcit e toată viața un sărac nefericit
Oricât ar avea pe lume, el e pururea lipsit.
Oricât ar avea pe lume, el e pururea lipsit.
Lacomul de bani e robul celui mai vrăjmaș tiran,
Nu-i mai mare chin pe lume ca acel ce-i rob la ban,
Fericit acel pe care Binele l-a izbăvit
De robia-n care piere cel ce-i lacom și zgârcit.
Nu-i mai mare chin pe lume ca acel ce-i rob la ban,
Fericit acel pe care Binele l-a izbăvit
De robia-n care piere cel ce-i lacom și zgârcit.
Ce folos când bogăția lumii-ntregi ai dobândit,
Dacă unicul tău suflet o să-l pierzi nemântuit?
- Sau ce aur de pe lume și ce preț ar fi să ai
Ca să poți odată-n schimbul sufletului tău să-l dai?
Dacă unicul tău suflet o să-l pierzi nemântuit?
- Sau ce aur de pe lume și ce preț ar fi să ai
Ca să poți odată-n schimbul sufletului tău să-l dai?
Ce folos de-averea ta
Când nu-i minte lângă ea?
Banu-n mână la nebun
Face prăpăd ca un tun.
Când nu-i minte lângă ea?
Banu-n mână la nebun
Face prăpăd ca un tun.
Ferește-te om înțelept
De orice bun venit nedrept,
Că nu e mult - și după el
Pedeapsa vine într-un fel.
De orice bun venit nedrept,
Că nu e mult - și după el
Pedeapsa vine într-un fel.
După orișice zgârcit
Vine-un alt nenorocit
Ca să-mprăștie curând
Ce-a tot strâns un prea flămând.
Vine-un alt nenorocit
Ca să-mprăștie curând
Ce-a tot strâns un prea flămând.
Ai avere, - ești stimat,
Ești zgârcit, - ești blestemat,
Omul darnic și milos
E plăcut și e frumos.
Ești zgârcit, - ești blestemat,
Omul darnic și milos
E plăcut și e frumos.
Pentru ce trăiești în lipsuri numai ca să mori bogat,
Nu-i aceasta nebunie? - Spune tu adevărat!
Nu-i aceasta nebunie? - Spune tu adevărat!
Sărăcia o să mânce casa unde, când prânzesc
Cei din casă pot să mânce iar străinul nu-l poftesc.
Cei din casă pot să mânce iar străinul nu-l poftesc.
Omul cel fără de bani are prea puțini dușmani,
Omul cel cu bani haini are prieteni prea puțini.
Omul cel cu bani haini are prieteni prea puțini.
Decît zgârcit, - mai bine
Să n-ai nimic cu tine,
Căci sărăcia-n casă
Nici dă - și nici se lasă,
Dar dacă n-ai nimică
Te duci - și n-ai vreo frică.
Să n-ai nimic cu tine,
Căci sărăcia-n casă
Nici dă - și nici se lasă,
Dar dacă n-ai nimică
Te duci - și n-ai vreo frică.
Numai cel zgârcit n-arată găzduirea bucuroasă
Care-o datorăm oricare, orișicui ne vine-n casă,
Blestemată-i totdeauna inima neprimitoare,
Nici ea n-o să aibă casă,
- Va fi-n veci rătăcitoare.
Care-o datorăm oricare, orișicui ne vine-n casă,
Blestemată-i totdeauna inima neprimitoare,
Nici ea n-o să aibă casă,
- Va fi-n veci rătăcitoare.
Săracul are-atâți dușmani câți bogătași în țară
Căci bogătașii sunt zgârciți, - și ei îl dau afară.
Bogatul are-atâția dușmani câți cerșetori pe lume,
Ei nici aici și nici în cer nu vreau a-i ști de nume.
Căci bogătașii sunt zgârciți, - și ei îl dau afară.
Bogatul are-atâția dușmani câți cerșetori pe lume,
Ei nici aici și nici în cer nu vreau a-i ști de nume.
Zgârcitu-i ca măgarul ce cară bani în sac
Dar se hrănește numai cu câte-un pai sărac.
Dar se hrănește numai cu câte-un pai sărac.
La un om zgârcit credința se oprește la curea,
Conștiința-n el și mila nu mai trec mai sus de ea.
Conștiința-n el și mila nu mai trec mai sus de ea.
De la cel rău platnic ia cât poți acum,
Altfel mâine poate afli numai scrum.
Altfel mâine poate afli numai scrum.
N-ai zgârcenie atuncea când dai din averi străine
- Fii așa, unde-i nevoie, chiar când dai și de la tine,
Căci curând, când te vei duce pe cea mai ne-ntoarsă cale
Ai să vezi c-au fost străine și ce-ai zis că-s ale tale.
- Fii așa, unde-i nevoie, chiar când dai și de la tine,
Căci curând, când te vei duce pe cea mai ne-ntoarsă cale
Ai să vezi c-au fost străine și ce-ai zis că-s ale tale.
Albina face miere
- Dar n-o mănâncă ea.
Sunt mulți ce-și strâng avere
Pe seama altuia!
- Dar n-o mănâncă ea.
Sunt mulți ce-și strâng avere
Pe seama altuia!
Nu da unora avutul altora - că e păcat
Ci fă milă de la tine nu din ce e din furat.
Ci fă milă de la tine nu din ce e din furat.
Nu-i greu să-nveți cum se câștigă,
E greu să-nveți cum cheltuiești,
Că și-n zgârcenie poți pierde
Cum pierzi și-atunci când risipești.
E greu să-nveți cum cheltuiești,
Că și-n zgârcenie poți pierde
Cum pierzi și-atunci când risipești.
Cel zgârcit nu-i bun cu nimeni,
Însă nici așa de rău, cum e chiar cu sine însuși,
- Nu-i cu nime-n timpul său.
Însă nici așa de rău, cum e chiar cu sine însuși,
- Nu-i cu nime-n timpul său.
Cel zgârcit e toată viața un sărac nefericit
Oricât ar avea pe lume, el e pururea lipsit.
Oricât ar avea pe lume, el e pururea lipsit.
Lacomul de bani e robul celui mai vrăjmaș tiran,
Nu-i mai mare chin pe lume ca acel ce-i rob la ban,
Fericit acel pe care Binele l-a izbăvit
De robia-n care piere cel ce-i lacom și zgârcit.
Nu-i mai mare chin pe lume ca acel ce-i rob la ban,
Fericit acel pe care Binele l-a izbăvit
De robia-n care piere cel ce-i lacom și zgârcit.
Ce folos când bogăția lumii-ntregi ai dobândit,
Dacă unicul tău suflet o să-l pierzi nemântuit?
- Sau ce aur de pe lume și ce preț ar fi să ai
Ca să poți odată-n schimbul sufletului tău să-l dai?
Dacă unicul tău suflet o să-l pierzi nemântuit?
- Sau ce aur de pe lume și ce preț ar fi să ai
Ca să poți odată-n schimbul sufletului tău să-l dai?
Ce folos de-averea ta
Când nu-i minte lângă ea?
Banu-n mână la nebun
Face prăpăd ca un tun.
Când nu-i minte lângă ea?
Banu-n mână la nebun
Face prăpăd ca un tun.
Ferește-te om înțelept
De orice bun venit nedrept,
Că nu e mult - și după el
Pedeapsa vine într-un fel.
De orice bun venit nedrept,
Că nu e mult - și după el
Pedeapsa vine într-un fel.
După orișice zgârcit
Vine-un alt nenorocit
Ca să-mprăștie curând
Ce-a tot strâns un prea flămând.
Vine-un alt nenorocit
Ca să-mprăștie curând
Ce-a tot strâns un prea flămând.
Ai avere, - ești stimat,
Ești zgârcit, - ești blestemat,
Omul darnic și milos
E plăcut și e frumos.
Ești zgârcit, - ești blestemat,
Omul darnic și milos
E plăcut și e frumos.
Pentru ce trăiești în lipsuri numai ca să mori bogat,
Nu-i aceasta nebunie? - Spune tu adevărat!
Nu-i aceasta nebunie? - Spune tu adevărat!
Sărăcia o să mânce casa unde, când prânzesc
Cei din casă pot să mânce iar străinul nu-l poftesc.
Cei din casă pot să mânce iar străinul nu-l poftesc.
Omul cel fără de bani are prea puțini dușmani,
Omul cel cu bani haini are prieteni prea puțini.
Omul cel cu bani haini are prieteni prea puțini.
Decît zgârcit, - mai bine
Să n-ai nimic cu tine,
Căci sărăcia-n casă
Nici dă - și nici se lasă,
Dar dacă n-ai nimică
Te duci - și n-ai vreo frică.
Să n-ai nimic cu tine,
Căci sărăcia-n casă
Nici dă - și nici se lasă,
Dar dacă n-ai nimică
Te duci - și n-ai vreo frică.
Numai cel zgârcit n-arată găzduirea bucuroasă
Care-o datorăm oricare, orișicui ne vine-n casă,
Blestemată-i totdeauna inima neprimitoare,
Nici ea n-o să aibă casă,
- Va fi-n veci rătăcitoare.
Care-o datorăm oricare, orișicui ne vine-n casă,
Blestemată-i totdeauna inima neprimitoare,
Nici ea n-o să aibă casă,
- Va fi-n veci rătăcitoare.
Săracul are-atâți dușmani câți bogătași în țară
Căci bogătașii sunt zgârciți, - și ei îl dau afară.
Bogatul are-atâția dușmani câți cerșetori pe lume,
Ei nici aici și nici în cer nu vreau a-i ști de nume.
Căci bogătașii sunt zgârciți, - și ei îl dau afară.
Bogatul are-atâția dușmani câți cerșetori pe lume,
Ei nici aici și nici în cer nu vreau a-i ști de nume.
Zgârcitu-i ca măgarul ce cară bani în sac
Dar se hrănește numai cu câte-un pai sărac.
Dar se hrănește numai cu câte-un pai sărac.
La un om zgârcit credința se oprește la curea,
Conștiința-n el și mila nu mai trec mai sus de ea.
Conștiința-n el și mila nu mai trec mai sus de ea.
De la cel rău platnic ia cât poți acum,
Altfel mâine poate afli numai scrum.
Altfel mâine poate afli numai scrum.
N-ai zgârcenie atuncea când dai din averi străine
- Fii așa, unde-i nevoie, chiar când dai și de la tine,
Căci curând, când te vei duce pe cea mai ne-ntoarsă cale
Ai să vezi c-au fost străine și ce-ai zis că-s ale tale.
- Fii așa, unde-i nevoie, chiar când dai și de la tine,
Căci curând, când te vei duce pe cea mai ne-ntoarsă cale
Ai să vezi c-au fost străine și ce-ai zis că-s ale tale.
Albina face miere
- Dar n-o mănâncă ea.
Sunt mulți ce-și strâng avere
Pe seama altuia!
- Dar n-o mănâncă ea.
Sunt mulți ce-și strâng avere
Pe seama altuia!
Nu da unora avutul altora - că e păcat
Ci fă milă de la tine nu din ce e din furat.
Ci fă milă de la tine nu din ce e din furat.
Nu-i greu să-nveți cum se câștigă,
E greu să-nveți cum cheltuiești,
Că și-n zgârcenie poți pierde
Cum pierzi și-atunci când risipești.
E greu să-nveți cum cheltuiești,
Că și-n zgârcenie poți pierde
Cum pierzi și-atunci când risipești.
