Doamne, Domnul meu, la Tine
Vin din nou cu-al meu amar,
Glasul stins printre suspine,
Iar Te cheamă, iar și iar.
Rugăciunea-mi este ruptă
Din al sufletului foc,
E-o zvâcnire ne-ntreruptă
Înspre-al harului Tău loc.
Vin din nou cu-al meu amar,
Glasul stins printre suspine,
Iar Te cheamă, iar și iar.
Rugăciunea-mi este ruptă
Din al sufletului foc,
E-o zvâcnire ne-ntreruptă
Înspre-al harului Tău loc.
Dă-mi lumina păcii sfinte
Și putere ca să pot
Să pășesc smerit 'nainte,
Drumul crucii Tale tot.
Să nu mai privesc o clipă
Lumea cu-a ei vrăji și căi,
Ca să nu mai fac risipă
De talanți între cei răi.
Și putere ca să pot
Să pășesc smerit 'nainte,
Drumul crucii Tale tot.
Să nu mai privesc o clipă
Lumea cu-a ei vrăji și căi,
Ca să nu mai fac risipă
De talanți între cei răi.
Ci la sfintele-Ți picioare
Să-mi aștern ființa mea,
Mai statornică-n predare
Cu tot ce mi-ai dat în ea.
Să-Ți slujesc cu bucurie
Și cu-al dragostei fior,
Până-n sfânta veșnicie,
Scumpul meu Mântuitor.
Să-mi aștern ființa mea,
Mai statornică-n predare
Cu tot ce mi-ai dat în ea.
Să-Ți slujesc cu bucurie
Și cu-al dragostei fior,
Până-n sfânta veșnicie,
Scumpul meu Mântuitor.
Doamne, Domnul meu, la Tine
Vin din nou cu-al meu amar,
Glasul stins printre suspine,
Iar Te cheamă, iar și iar.
Rugăciunea-mi este ruptă
Din al sufletului foc,
E-o zvâcnire ne-ntreruptă
Înspre-al harului Tău loc.
Vin din nou cu-al meu amar,
Glasul stins printre suspine,
Iar Te cheamă, iar și iar.
Rugăciunea-mi este ruptă
Din al sufletului foc,
E-o zvâcnire ne-ntreruptă
Înspre-al harului Tău loc.
Dă-mi lumina păcii sfinte
Și putere ca să pot
Să pășesc smerit 'nainte,
Drumul crucii Tale tot.
Să nu mai privesc o clipă
Lumea cu-a ei vrăji și căi,
Ca să nu mai fac risipă
De talanți între cei răi.
Și putere ca să pot
Să pășesc smerit 'nainte,
Drumul crucii Tale tot.
Să nu mai privesc o clipă
Lumea cu-a ei vrăji și căi,
Ca să nu mai fac risipă
De talanți între cei răi.
Ci la sfintele-Ți picioare
Să-mi aștern ființa mea,
Mai statornică-n predare
Cu tot ce mi-ai dat în ea.
Să-Ți slujesc cu bucurie
Și cu-al dragostei fior,
Până-n sfânta veșnicie,
Scumpul meu Mântuitor.
Să-mi aștern ființa mea,
Mai statornică-n predare
Cu tot ce mi-ai dat în ea.
Să-Ți slujesc cu bucurie
Și cu-al dragostei fior,
Până-n sfânta veșnicie,
Scumpul meu Mântuitor.
