Doamne, nu lăsa-ndoiala

Doamne, nu lăsa-ndoiala
Să mă clatine nicicând,
Ci să cred, cu-atât mai tare,
Cu cât urc mai greu luptând.
Nu-mi lăsa în suflet teama,
Ia orice vrăjmaș ajuns,
Curajos să-i stau în față,
Liniștit să-i dau răspuns.

Nu-mi lăsa de fiară spaimă,
Nici când va răcni cumplit,
Ci să-i pot privi puternic
Ochiul cel nelegiuit.
Fă-ndrăzneala mea senină
Să-l învingă-n orice fel,
Tu, Cel care ești cu mine,
Să-l zdrobești pe cel din el.

Fă din fiecare luptă,
Să-Ti vin mai îndatorat,
Cu o slavă mai înaltă,
Cu un imn mai inspirat.
Căci din fața Ta, Isuse,
Mă duc eu în fața sa,
Și din lupta lui învinsă
Vin plângând în fața Ta.