Du-mă, Doamne, ne-ncetat,
După voia Ta-nțeleaptă,
Ca să fiu cu-adevărat
O unealtă-n mâna-Ți dreaptă!
După voia Ta-nțeleaptă,
Ca să fiu cu-adevărat
O unealtă-n mâna-Ți dreaptă!
Du-mă, Doamne, du-mă-ntruna,
După voia Ta cea una!
După voia Ta cea una!
Du-mă-n locul unde știi
C-aș fi de folos mai bine,
Și, prin har, Tu să mă ții
Să rodesc doar pentru Tine!
C-aș fi de folos mai bine,
Și, prin har, Tu să mă ții
Să rodesc doar pentru Tine!
Du-mă-n văi, sau sus pe munți,
Dar fă viața mea să fie
La cei tineri, sau cărunți
O lumină spre vecie!
Dar fă viața mea să fie
La cei tineri, sau cărunți
O lumină spre vecie!
Du-mă-n nopți de încercări,
Sau în zile-nseninate,
Dar din ale mele stări
Să ai Tu folos din toate!
Sau în zile-nseninate,
Dar din ale mele stări
Să ai Tu folos din toate!
Doamne-un singur lucru-Ți cer:
Să-mi dai sfânta-ncredințare,
Că prin câte trec sub cer,
Sunt purtat de mâna-Ți tare!
Să-mi dai sfânta-ncredințare,
Că prin câte trec sub cer,
Sunt purtat de mâna-Ți tare!
Du-mă, Doamne, ne-ncetat,
După voia Ta-nțeleaptă,
Ca să fiu cu-adevărat
O unealtă-n mâna-Ți dreaptă!
După voia Ta-nțeleaptă,
Ca să fiu cu-adevărat
O unealtă-n mâna-Ți dreaptă!
Du-mă, Doamne, du-mă-ntruna,
După voia Ta cea una!
După voia Ta cea una!
Du-mă-n locul unde știi
C-aș fi de folos mai bine,
Și, prin har, Tu să mă ții
Să rodesc doar pentru Tine!
C-aș fi de folos mai bine,
Și, prin har, Tu să mă ții
Să rodesc doar pentru Tine!
Du-mă-n văi, sau sus pe munți,
Dar fă viața mea să fie
La cei tineri, sau cărunți
O lumină spre vecie!
Dar fă viața mea să fie
La cei tineri, sau cărunți
O lumină spre vecie!
Du-mă-n nopți de încercări,
Sau în zile-nseninate,
Dar din ale mele stări
Să ai Tu folos din toate!
Sau în zile-nseninate,
Dar din ale mele stări
Să ai Tu folos din toate!
Doamne-un singur lucru-Ți cer:
Să-mi dai sfânta-ncredințare,
Că prin câte trec sub cer,
Sunt purtat de mâna-Ți tare!
Să-mi dai sfânta-ncredințare,
Că prin câte trec sub cer,
Sunt purtat de mâna-Ți tare!