Fii Adăpostul meu,
Isus, căci iarăși bat
Asupra vieții-mi azi
Furtuni în lung și-n lat.
Isus, căci iarăși bat
Asupra vieții-mi azi
Furtuni în lung și-n lat.
Cu ură tot mai grea
Vrăjmașul meu și-al Tău,
Să mă târasc-ar vrea
În cel mai negru hău.
Vrăjmașul meu și-al Tău,
Să mă târasc-ar vrea
În cel mai negru hău.
Cu arcul lui săgeți
De foc și de venin,
Trimite necurmat
Spre mine mai din plin.
De foc și de venin,
Trimite necurmat
Spre mine mai din plin.
Ar vrea să nu mai fiu,
Să nu Te mai slăvesc,
Să nu mai-nalț ca steag
Cuvântul Tău ceresc.
Să nu Te mai slăvesc,
Să nu mai-nalț ca steag
Cuvântul Tău ceresc.
Să nu-i mai stau în drum,
Spunând de sfântu-Ți fel,
Ci-ar vrea, ar vrea acum
Să mă strivească el.
Spunând de sfântu-Ți fel,
Ci-ar vrea, ar vrea acum
Să mă strivească el.
Fii Adăpostul meu,
Isuse, Doamne, Tu,
Spre-un vârf mai însorit,
Necontenit mă du.
Isuse, Doamne, Tu,
Spre-un vârf mai însorit,
Necontenit mă du.
Fii Adăpostul meu,
Isus, căci iarăși bat
Asupra vieții-mi azi
Furtuni în lung și-n lat.
Isus, căci iarăși bat
Asupra vieții-mi azi
Furtuni în lung și-n lat.
Cu ură tot mai grea
Vrăjmașul meu și-al Tău,
Să mă târasc-ar vrea
În cel mai negru hău.
Vrăjmașul meu și-al Tău,
Să mă târasc-ar vrea
În cel mai negru hău.
Cu arcul lui săgeți
De foc și de venin,
Trimite necurmat
Spre mine mai din plin.
De foc și de venin,
Trimite necurmat
Spre mine mai din plin.
Ar vrea să nu mai fiu,
Să nu Te mai slăvesc,
Să nu mai-nalț ca steag
Cuvântul Tău ceresc.
Să nu Te mai slăvesc,
Să nu mai-nalț ca steag
Cuvântul Tău ceresc.
Să nu-i mai stau în drum,
Spunând de sfântu-Ți fel,
Ci-ar vrea, ar vrea acum
Să mă strivească el.
Spunând de sfântu-Ți fel,
Ci-ar vrea, ar vrea acum
Să mă strivească el.
Fii Adăpostul meu,
Isuse, Doamne, Tu,
Spre-un vârf mai însorit,
Necontenit mă du.
Isuse, Doamne, Tu,
Spre-un vârf mai însorit,
Necontenit mă du.