Gândirea Ta să fie-a mea,
Să mă pătrundă pe deplin,
Și gândul meu, topit în ea,
Isuse-l vreau întreg, amin!
Să mă pătrundă pe deplin,
Și gândul meu, topit în ea,
Isuse-l vreau întreg, amin!
Gândind gândirea Ta, apoi,
Să nu mă tem s-o spun deplin
Ca să nu spun, când vin nevoi,
Ce nu gândesc. Amin, amin!
Să nu mă tem s-o spun deplin
Ca să nu spun, când vin nevoi,
Ce nu gândesc. Amin, amin!
Gândirea Ta e adevăr
Și ieri, și azi, și-n veci deplin,
Nimic străin, nici cât un păr
Nu intră-n ea. Amin, amin!
Și ieri, și azi, și-n veci deplin,
Nimic străin, nici cât un păr
Nu intră-n ea. Amin, amin!
Gândind gândirea Ta, primesc
În mine chipul Tău deplin.
Și pe pământ sunt om ceresc,
Cum Tu ai fost, Isuse-amin!
În mine chipul Tău deplin.
Și pe pământ sunt om ceresc,
Cum Tu ai fost, Isuse-amin!
Gândirea Ta să fie-a mea,
Să mă pătrundă pe deplin,
Și gândul meu, topit în ea,
Isuse-l vreau întreg, amin!
Să mă pătrundă pe deplin,
Și gândul meu, topit în ea,
Isuse-l vreau întreg, amin!
Gândind gândirea Ta, apoi,
Să nu mă tem s-o spun deplin
Ca să nu spun, când vin nevoi,
Ce nu gândesc. Amin, amin!
Să nu mă tem s-o spun deplin
Ca să nu spun, când vin nevoi,
Ce nu gândesc. Amin, amin!
Gândirea Ta e adevăr
Și ieri, și azi, și-n veci deplin,
Nimic străin, nici cât un păr
Nu intră-n ea. Amin, amin!
Și ieri, și azi, și-n veci deplin,
Nimic străin, nici cât un păr
Nu intră-n ea. Amin, amin!
Gândind gândirea Ta, primesc
În mine chipul Tău deplin.
Și pe pământ sunt om ceresc,
Cum Tu ai fost, Isuse-amin!
În mine chipul Tău deplin.
Și pe pământ sunt om ceresc,
Cum Tu ai fost, Isuse-amin!