În necaz și strâmtorare

În necaz și strâmtorare,
Nalț spre Tine ruga mea!
Numai mila Ta cea mare,
Mă mai poate ridica!
Doamne, glasul rugăciunii,
Glasul cântului mi-e stins,
Pune capăt slăbiciunii,
Care trupul mi-a cuprins!

Duhul meu spre cer se-ndreaptă,
Către Tine, Tatăl meu,
Numai de la Tine-așteaptă
Ajutor în chinul greu!
Razele nădejdii sfinte,
Duhul mi-ntărească iar,
Căci spre Tine strig, Părinte,
După sprijin, după har!

Întristările ușoare,
Altă dată mi-au părut,
Dar acum, Părinte-mi pare,
Zidul lor de netrecut!
Totuși, Tu-mi ești Izbăvirea,
Viața mea e-n mâna Ta,
Tu îmi ești Tămăduirea
Iar eu slavă-Ți voi cânta!