In tăcerea serii

In tăcerea serii Eva plange amar
Căutând pe Abel dar va fi-n zadar
Toata osteneala ca nu-l mai gasea
Pe copilul gingas pe care-l iubea

Intreba pe Cain de a lui fratior
Prefacut răspunde; Sunt eu pazitor
Fratele meu oare eu nu stiu de fel
Dar zdrobit in suflet se ingrozi si el

Dragostea de mama o framanta greu
Căutând intr-una si strigând mereu
Abele răspunde, vino e târziu
Mama n-are pace''Unde esti, nu stiu

In pădurea deasa striga cu durere
Mama istovita si far de putere
Cade se lovește dar nu tine seama
Vrea numai copilul dragostea de mama

In puterea nopții in văzduhul lin
Vocea ei de mama rasuna deplin
Striga disperata; Ah copilul meu
Vino mai degraba unde-ai ratacit

Abel nu răspunde poate e culcat
Ratacit aiurea doarme nemiscat
Zorii se arata pe câmpia intinsa
Mama tot mai striga de fiori cuprinsa

Rătăcind in zare mama lăcrimând
Tare obosita si tot alergând
Il zări pe abel ca e culcat jos
Ah copilul mamei cum doarme frumos
Abel scumpul meu

Cade langa dânsul obosita greu
Ce faci tu aicea copilașul meu
Mama ingrozita te cauta cu dor
Hai la noi acasa scoala puisor
Abel scoala-te

Mama tot mai striga pentru a-l trezi
Dar el nu răspunde ca si cum n-ar fi
Atunci pune mana sa-l ridice-n sus
Si observa indata sangele ce a curs

Mama disperata cu duhul zdrobit
Striga-n gura mare; Abel a murit
Asta este moartea moartea pe pamant
De care-mi spusese Dumnezeul sfant

Si jeleste zilnic una din femei
Moartea ce o desparte de copilul ei
Plangeti de azi înainte mamelor la rând
Moartea care vine si noi nu stim cand
Moartea va veni

Singura speranta e acolo sus
Pentru cei ce asculta glasul lui Isus
Acolo-n marire pentru veșnicii
Vom fi laolalta parinti si copii
De vom asculta.