În zadar e cerul sus

În zadar e cerul sus,
Pentru ochii care nu-s;
În zadar e largul tot,
Pentru pașii ce nu pot.
În zadar e nehotar,
Pentru duhul fără har.
Alții aur sfânt culeg,
Ei primesc și nu-nțeleg.

Dar spre cel duhovnicesc
Toate sunt cuvânt ceresc.
Curăției lui s-arat'
Limpezimi nemăsurat.
Rugăciunii-i vin și-i vin
Revărsările divin
Și sfințenia-i veșmânt
Pentru câte nici nu sunt.

E Biserica-n Hristos
Cum e ceru-n ape jos,
Veșnicia e-n Acum
Cum e nesfârșirea-n drum.
Slava cerului e sus,
Dumnezeul-Om, Isus,
Și-a pământului mereu
Este omul - Dumnezeu.

Dar Hristos nu-i sus sau jos
Cum e-n duhul credincios,
Nici lumina-n soare nu-i
Cum e înăuntrul lui,
Când privirile-l desprind,
Dinăuntru strălucind,
De nu-i cer de nici un fel,
Între Dumnezeu și el.