Iubirea Ta, Isuse
Prin câte depărtări
De lumi și ani căutat-a
Pierdutele-mi cărări!…
Căci setea ei de alții
Și mila trebuia
Să afle-un vas, s-arate
Cât har cuprinde-n ea.
Prin câte depărtări
De lumi și ani căutat-a
Pierdutele-mi cărări!…
Căci setea ei de alții
Și mila trebuia
Să afle-un vas, s-arate
Cât har cuprinde-n ea.
Și n-a putut să afle
Un lut mai împietrit,
Spre-a-și arăta rodirea
În chip mai strălucit.
Și nu era un nume
Mai mut și mai de jos,
Spre-a-și arăta sublimul
Cântării mai frumos
Un lut mai împietrit,
Spre-a-și arăta rodirea
În chip mai strălucit.
Și nu era un nume
Mai mut și mai de jos,
Spre-a-și arăta sublimul
Cântării mai frumos
Căci orișicine altul
Având și-un dor al său
N-ar fi-arătat că totul
E numai harul Tău…
De-aceea tot ce cântă
Cerește-n harfa mea
E doar a Ta iubire,
Doar ea, doar ea doar ea.
Având și-un dor al său
N-ar fi-arătat că totul
E numai harul Tău…
De-aceea tot ce cântă
Cerește-n harfa mea
E doar a Ta iubire,
Doar ea, doar ea doar ea.
Iubirea Ta, Isuse
Prin câte depărtări
De lumi și ani căutat-a
Pierdutele-mi cărări!…
Căci setea ei de alții
Și mila trebuia
Să afle-un vas, s-arate
Cât har cuprinde-n ea.
Prin câte depărtări
De lumi și ani căutat-a
Pierdutele-mi cărări!…
Căci setea ei de alții
Și mila trebuia
Să afle-un vas, s-arate
Cât har cuprinde-n ea.
Și n-a putut să afle
Un lut mai împietrit,
Spre-a-și arăta rodirea
În chip mai strălucit.
Și nu era un nume
Mai mut și mai de jos,
Spre-a-și arăta sublimul
Cântării mai frumos
Un lut mai împietrit,
Spre-a-și arăta rodirea
În chip mai strălucit.
Și nu era un nume
Mai mut și mai de jos,
Spre-a-și arăta sublimul
Cântării mai frumos
Căci orișicine altul
Având și-un dor al său
N-ar fi-arătat că totul
E numai harul Tău…
De-aceea tot ce cântă
Cerește-n harfa mea
E doar a Ta iubire,
Doar ea, doar ea doar ea.
Având și-un dor al său
N-ar fi-arătat că totul
E numai harul Tău…
De-aceea tot ce cântă
Cerește-n harfa mea
E doar a Ta iubire,
Doar ea, doar ea doar ea.
