Izvorul bucuriei mă adapă

Izvorul bucuriei mă adapă,
Izvor de viață dătător și sfânt,
/: Din groapa morții pentru veci mă scapă
Suspinul mi-l preschimbă-n dulce cânt. :/

Izvorul păcii-n unda-i liniștită
Mi-acoperă ființa pe deplin,
/: Ca-n vremuri de-ncercare și ispită
Să pot păstra al liniștii senin. :/

Izvorul bunătății îmi șoptește
Mângâietor și blând, cu glas duios
/: Să nu-ntorc fața celui ce dorește
Iertare, cât ar fi de păcătos. :/

Izvoru-nțelepciunii de mă poartă
În focul suferinței, arzător,
/: Eu știu că nu sfârșește-n marea moartă,
Ci-n fericitul rai strălucitor. :/

Izvorul sfânt îmi curăță veșmântul,
De nu rămâne-o urmă de păcat,
/: Îmi schimbă și purtarea și cuvântul,
Mă face alb și sfânt și luminat. :/

Izvorul tuturor ești Tu Isuse,
Din Tine-s toate câte se zăresc,
/: Mă poartă-n carul Tău spre slăvi nespuse,
Promise celor care Te iubesc. :/