La Tine, Doamne, când gândesc,
În firea-mi nouă mă-ntăresc.
Simt harul și puterea Ta
Înviorând trăirea mea!
În firea-mi nouă mă-ntăresc.
Simt harul și puterea Ta
Înviorând trăirea mea!
Ajută-mi să gândesc mereu
La Tine, Dumnezeul meu!
Să-mi fie gându-adevărat
Din ce e pământesc-nălțat!
La Tine, Dumnezeul meu!
Să-mi fie gându-adevărat
Din ce e pământesc-nălțat!
La Tine, Doamne, când mi-ndrept
Și gând și inima din piept,
În mine tot devine foc,
Și clar Te-nalț în orice loc!
Și gând și inima din piept,
În mine tot devine foc,
Și clar Te-nalț în orice loc!
La Tine, Doamne, vin și vin,
Fă-mi gândul necurmat senin,
Și duhul proaspăt prin Cuvânt,
Ca să-Ți slujesc mai sfânt, mai sfânt!
Fă-mi gândul necurmat senin,
Și duhul proaspăt prin Cuvânt,
Ca să-Ți slujesc mai sfânt, mai sfânt!
La Tine, Doamne, când gândesc,
În firea-mi nouă mă-ntăresc.
Simt harul și puterea Ta
Înviorând trăirea mea!
În firea-mi nouă mă-ntăresc.
Simt harul și puterea Ta
Înviorând trăirea mea!
Ajută-mi să gândesc mereu
La Tine, Dumnezeul meu!
Să-mi fie gându-adevărat
Din ce e pământesc-nălțat!
La Tine, Dumnezeul meu!
Să-mi fie gându-adevărat
Din ce e pământesc-nălțat!
La Tine, Doamne, când mi-ndrept
Și gând și inima din piept,
În mine tot devine foc,
Și clar Te-nalț în orice loc!
Și gând și inima din piept,
În mine tot devine foc,
Și clar Te-nalț în orice loc!
La Tine, Doamne, vin și vin,
Fă-mi gândul necurmat senin,
Și duhul proaspăt prin Cuvânt,
Ca să-Ți slujesc mai sfânt, mai sfânt!
Fă-mi gândul necurmat senin,
Și duhul proaspăt prin Cuvânt,
Ca să-Ți slujesc mai sfânt, mai sfânt!
