Măgaru-i socotit nătâng

Măgaru-i socotit nătâng,
La vietăți, cel mai din urmă.
/: Poverile pe el se strâng,
Și singuratic stă în turmă. :/

Copiii râd când îl privesc.
Pe seama lui fac multe glume.
/: Când pot, cu bulgări îl lovesc,
Și e batjocorit de-o lume. :/

Deși-i privit ca un mișel,
Și-i umilit adânc de soarte,
/: Isus a-ncălecat pe el,
Ca spre lerusalim să-L poarte. :/

Mântuitorul cel smerit
Alege suflete smerite,
/: Să-L poarte până la sfârșit
Prin lumile nemântuite. :/