Mereu mi-ntorc spre Tine fața,
Și caut soare veșnic soare;
Mereu mă-ndrept spre Dimineața,
Slăvitei Zile viitoare.
Și caut soare veșnic soare;
Mereu mă-ndrept spre Dimineața,
Slăvitei Zile viitoare.
Mereu, c-o dragoste crescândă,
Isus, mă dărui Ție, Ție.
Mereu, de orișice izbândă,
Mă luminez de bucurie.
Isus, mă dărui Ție, Ție.
Mereu, de orișice izbândă,
Mă luminez de bucurie.
Mereu, cu ochii caut zarea,
Și carul harurilor Tale,
Să-l văd venind din depărtarea,
Cea albă-a norilor petale.
Și carul harurilor Tale,
Să-l văd venind din depărtarea,
Cea albă-a norilor petale.
Mereu Îți simt dogoarea sfântă,
A dragostei fierbinți din Tine,
Cum inima mi-o înveșmântă,
Și mi-o topește-n stări divine.
A dragostei fierbinți din Tine,
Cum inima mi-o înveșmântă,
Și mi-o topește-n stări divine.
Fii binecuvântat Isuse,
Căci Tu m-acoperi, dinainte,
Cu daruri veșnice, aduse,
Din Templul harurilor sfinte.
Căci Tu m-acoperi, dinainte,
Cu daruri veșnice, aduse,
Din Templul harurilor sfinte.
Mereu Îți simt dogoarea sfântă,
A dragostei fierbinți din Tine,
Cum inima mi-o înveșmântă,
Și mi-o topește-n stări divine.
A dragostei fierbinți din Tine,
Cum inima mi-o înveșmântă,
Și mi-o topește-n stări divine.
Mereu mi-ntorc spre Tine fața,
Și caut soare veșnic soare;
Mereu mă-ndrept spre Dimineața,
Slăvitei Zile viitoare.
Și caut soare veșnic soare;
Mereu mă-ndrept spre Dimineața,
Slăvitei Zile viitoare.
Mereu, c-o dragoste crescândă,
Isus, mă dărui Ție, Ție.
Mereu, de orișice izbândă,
Mă luminez de bucurie.
Isus, mă dărui Ție, Ție.
Mereu, de orișice izbândă,
Mă luminez de bucurie.
Mereu, cu ochii caut zarea,
Și carul harurilor Tale,
Să-l văd venind din depărtarea,
Cea albă-a norilor petale.
Și carul harurilor Tale,
Să-l văd venind din depărtarea,
Cea albă-a norilor petale.
Mereu Îți simt dogoarea sfântă,
A dragostei fierbinți din Tine,
Cum inima mi-o înveșmântă,
Și mi-o topește-n stări divine.
A dragostei fierbinți din Tine,
Cum inima mi-o înveșmântă,
Și mi-o topește-n stări divine.
Fii binecuvântat Isuse,
Căci Tu m-acoperi, dinainte,
Cu daruri veșnice, aduse,
Din Templul harurilor sfinte.
Căci Tu m-acoperi, dinainte,
Cu daruri veșnice, aduse,
Din Templul harurilor sfinte.
Mereu Îți simt dogoarea sfântă,
A dragostei fierbinți din Tine,
Cum inima mi-o înveșmântă,
Și mi-o topește-n stări divine.
A dragostei fierbinți din Tine,
Cum inima mi-o înveșmântă,
Și mi-o topește-n stări divine.
