Nesfârșită slavă, Doamne,
Nesfârșitului Tău har,
Care le sfințește toate
Vin și Pâine și Altar
Înălțându-le-n iubirea
Si-n lumina făr-apus.
Tot mai largă și mai dulce
Până unde nu-i „mai sus”.
Nesfârșitului Tău har,
Care le sfințește toate
Vin și Pâine și Altar
Înălțându-le-n iubirea
Si-n lumina făr-apus.
Tot mai largă și mai dulce
Până unde nu-i „mai sus”.
Nesfârșită slavă, Doamne,
Nesfârșitului Tău dor,
Ce dă imnuri tot mai sfinte
Zărilor ce ne-nconjor,
Tot mai noi chemări duioase
Lumilor ce n-au răspuns,
Să le-nalțe-nveșnicite
Până unde nu-i „ajuns”.
Nesfârșitului Tău dor,
Ce dă imnuri tot mai sfinte
Zărilor ce ne-nconjor,
Tot mai noi chemări duioase
Lumilor ce n-au răspuns,
Să le-nalțe-nveșnicite
Până unde nu-i „ajuns”.
Nesfârșită slavă, Doamne,
Nesfârșitului Tău Vis,
Devenit pe totdeauna
Slava cerului deschis,
După care nu-i „mai soare”.
„Mai senin” sau „mai frumos”,
După care-i numai Totul
Într-un necuprins: HRISTOS. :/
Nesfârșitului Tău Vis,
Devenit pe totdeauna
Slava cerului deschis,
După care nu-i „mai soare”.
„Mai senin” sau „mai frumos”,
După care-i numai Totul
Într-un necuprins: HRISTOS. :/
Nesfârșită slavă, Doamne,
Nesfârșitului Tău har,
Care le sfințește toate
Vin și Pâine și Altar
Înălțându-le-n iubirea
Si-n lumina făr-apus.
Tot mai largă și mai dulce
Până unde nu-i „mai sus”.
Nesfârșitului Tău har,
Care le sfințește toate
Vin și Pâine și Altar
Înălțându-le-n iubirea
Si-n lumina făr-apus.
Tot mai largă și mai dulce
Până unde nu-i „mai sus”.
Nesfârșită slavă, Doamne,
Nesfârșitului Tău dor,
Ce dă imnuri tot mai sfinte
Zărilor ce ne-nconjor,
Tot mai noi chemări duioase
Lumilor ce n-au răspuns,
Să le-nalțe-nveșnicite
Până unde nu-i „ajuns”.
Nesfârșitului Tău dor,
Ce dă imnuri tot mai sfinte
Zărilor ce ne-nconjor,
Tot mai noi chemări duioase
Lumilor ce n-au răspuns,
Să le-nalțe-nveșnicite
Până unde nu-i „ajuns”.
Nesfârșită slavă, Doamne,
Nesfârșitului Tău Vis,
Devenit pe totdeauna
Slava cerului deschis,
După care nu-i „mai soare”.
„Mai senin” sau „mai frumos”,
După care-i numai Totul
Într-un necuprins: HRISTOS. :/
Nesfârșitului Tău Vis,
Devenit pe totdeauna
Slava cerului deschis,
După care nu-i „mai soare”.
„Mai senin” sau „mai frumos”,
După care-i numai Totul
Într-un necuprins: HRISTOS. :/
