Nici o clipă de-ntristare
Nu vreau să mai am, Isus,
C-am văzut a-Tale haruri
Și puterea-Ți de nespus.
Vreau să biruiesc de-acuma
A-ndoielii chinuiri,
Să alung cu hotărâre
A vrăjmașului șoptiri.
Nu vreau să mai am, Isus,
C-am văzut a-Tale haruri
Și puterea-Ți de nespus.
Vreau să biruiesc de-acuma
A-ndoielii chinuiri,
Să alung cu hotărâre
A vrăjmașului șoptiri.
Când mă-ncearc-adânc ispita
Cu-a-ntristării suferinți,
Fă să nu uit niciodată
Scumpele-Ți făgăduinți!
Fă să nu uit niciodată
Cum le-ai împlinit Tu ieri,
Ca să știu că și-azi și mâine,
Tu-mi vei dărui puteri!
Cu-a-ntristării suferinți,
Fă să nu uit niciodată
Scumpele-Ți făgăduinți!
Fă să nu uit niciodată
Cum le-ai împlinit Tu ieri,
Ca să știu că și-azi și mâine,
Tu-mi vei dărui puteri!
Nalță-mi gândul la cetatea
Cea cu ziduri de topaz,
Ca să nu mă copleșească
A-ntristărilor talaz!
Și-mi ajută la-ncercare
Ochii să mi-i pot ținea,
Pân-la marea izbăvire,
Doar la Tine, Stânca mea!
Cea cu ziduri de topaz,
Ca să nu mă copleșească
A-ntristărilor talaz!
Și-mi ajută la-ncercare
Ochii să mi-i pot ținea,
Pân-la marea izbăvire,
Doar la Tine, Stânca mea!
Nici o clipă de-ntristare
Nu vreau să mai am, Isus,
C-am văzut a-Tale haruri
Și puterea-Ți de nespus.
Vreau să biruiesc de-acuma
A-ndoielii chinuiri,
Să alung cu hotărâre
A vrăjmașului șoptiri.
Nu vreau să mai am, Isus,
C-am văzut a-Tale haruri
Și puterea-Ți de nespus.
Vreau să biruiesc de-acuma
A-ndoielii chinuiri,
Să alung cu hotărâre
A vrăjmașului șoptiri.
Când mă-ncearc-adânc ispita
Cu-a-ntristării suferinți,
Fă să nu uit niciodată
Scumpele-Ți făgăduinți!
Fă să nu uit niciodată
Cum le-ai împlinit Tu ieri,
Ca să știu că și-azi și mâine,
Tu-mi vei dărui puteri!
Cu-a-ntristării suferinți,
Fă să nu uit niciodată
Scumpele-Ți făgăduinți!
Fă să nu uit niciodată
Cum le-ai împlinit Tu ieri,
Ca să știu că și-azi și mâine,
Tu-mi vei dărui puteri!
Nalță-mi gândul la cetatea
Cea cu ziduri de topaz,
Ca să nu mă copleșească
A-ntristărilor talaz!
Și-mi ajută la-ncercare
Ochii să mi-i pot ținea,
Pân-la marea izbăvire,
Doar la Tine, Stânca mea!
Cea cu ziduri de topaz,
Ca să nu mă copleșească
A-ntristărilor talaz!
Și-mi ajută la-ncercare
Ochii să mi-i pot ținea,
Pân-la marea izbăvire,
Doar la Tine, Stânca mea!