Pacea sufletelor 'nalte stă în cinstea lor frumoasă,
Ele pot să lase toate însă cinstea nu și-o lasă,
- Tu urmașul meu în cinste să-ți duci viața ta curată
Și-a ta pace-o să se vadă nobilă și minunată.
Ele pot să lase toate însă cinstea nu și-o lasă,
- Tu urmașul meu în cinste să-ți duci viața ta curată
Și-a ta pace-o să se vadă nobilă și minunată.
Fără avuția păcii orice om bogat sub soare
E mai gol ca cerșetorul care nici o zdreanță n-are.
E mai gol ca cerșetorul care nici o zdreanță n-are.
Orice rang înalt pe lume fără pace e-un gunoi,
Rangul 'nalt curând se pierde
Și ce-i mai rămâne-apoi?
Însă pacea chiar săracă este un avut ceresc
Care orișiunde-n lume sunt destui ce-l prețuiesc.
Rangul 'nalt curând se pierde
Și ce-i mai rămâne-apoi?
Însă pacea chiar săracă este un avut ceresc
Care orișiunde-n lume sunt destui ce-l prețuiesc.
Pacea-i cea mai necesară unui suflet orișicare,
Căci prin ea se pregătește bucuria cea mai mare.
Căci prin ea se pregătește bucuria cea mai mare.
Pacea este temelia cea mai nalt adevărată
Dacă este neclintită și smerită și curată,
- Fiul meu așa să-ți fie cinstea ta în orice vreme
Și-apoi nici de sărăcie, nici de moarte nu te teme.
Dacă este neclintită și smerită și curată,
- Fiul meu așa să-ți fie cinstea ta în orice vreme
Și-apoi nici de sărăcie, nici de moarte nu te teme.
Pacea conștiinței noastre e un dar cum nu-i ca ea,
Sunt cei mai de plâns în lume cei care n-o pot avea.
Sunt cei mai de plâns în lume cei care n-o pot avea.
N-are pacea înăuntru cel ce n-o are-nafară,
- Astea împreună umblă
Și-mpreună au să moară.
- Astea împreună umblă
Și-mpreună au să moară.
Sufletele iubitoare caută pacea totdeauna,
Pacea e virtutea care strălucește blând ca luna,
Ea e liniștea și-odihna sufletelor împăcate
Care au ajuns nălțimea unei vieți adevărate.
Pacea e virtutea care strălucește blând ca luna,
Ea e liniștea și-odihna sufletelor împăcate
Care au ajuns nălțimea unei vieți adevărate.
Să n-ai pace-n conștiință câtă vremea-i un vrăjmaș,
- Până nu ți-l faci prieten, dacă-l poți, să nu te lași.
- Până nu ți-l faci prieten, dacă-l poți, să nu te lași.
Pacea-i ca o zi senină într-o iarnă de furtuni,
După cum doresc de pace se văd oamenii cei buni,
Căci acel ce nu vrea pacea ci trăiește fără ea
Dovedește că-i nesincer și că inima-i e rea.
După cum doresc de pace se văd oamenii cei buni,
Căci acel ce nu vrea pacea ci trăiește fără ea
Dovedește că-i nesincer și că inima-i e rea.
Pacea-nsuflețește gândul înspre tot ce-i frumusețe,
Binecuvântat e-acela care păcii-i dă binețe.
Binecuvântat e-acela care păcii-i dă binețe.
Pacea poate fi la unii sau la alții, câteodată -
Fericită-i însă numai când e pace-n țara toată,
Căci din pace toți câștigă,
Dar din lipsa ei pierd toți,
- Fiul meu tu caută pacea și fugi după ea cât poți.
Fericită-i însă numai când e pace-n țara toată,
Căci din pace toți câștigă,
Dar din lipsa ei pierd toți,
- Fiul meu tu caută pacea și fugi după ea cât poți.
Pacea-i tot o biruință ce-o câștigi prin luptă grea,
Cei ce luptă o câștigă
- Cei ce nu, mor fără ea.
Cei ce luptă o câștigă
- Cei ce nu, mor fără ea.
Pacea-i semnul sănătății unui suflet înțelept,
Pacea inimii o are numai cel ce-i bun și drept,
Numai cel ce-n curăție și smerenie trăiește
- Făr-acestea două lupte pacea nu se dobândește.
Pacea inimii o are numai cel ce-i bun și drept,
Numai cel ce-n curăție și smerenie trăiește
- Făr-acestea două lupte pacea nu se dobândește.
Cel ce are pace-n suflet
Are-n fapte frumusețe,
Toate zările i-s cântec,
Toate zilele ospețe,
Toate holdele i-s roadă,
Toate nopțile hodină,
Viața asta îi e muncă,
Viața veșnică lumină.
Are-n fapte frumusețe,
Toate zările i-s cântec,
Toate zilele ospețe,
Toate holdele i-s roadă,
Toate nopțile hodină,
Viața asta îi e muncă,
Viața veșnică lumină.
Pacea sufletelor 'nalte stă în cinstea lor frumoasă,
Ele pot să lase toate însă cinstea nu și-o lasă,
- Tu urmașul meu în cinste să-ți duci viața ta curată
Și-a ta pace-o să se vadă nobilă și minunată.
Ele pot să lase toate însă cinstea nu și-o lasă,
- Tu urmașul meu în cinste să-ți duci viața ta curată
Și-a ta pace-o să se vadă nobilă și minunată.
Fără avuția păcii orice om bogat sub soare
E mai gol ca cerșetorul care nici o zdreanță n-are.
E mai gol ca cerșetorul care nici o zdreanță n-are.
Orice rang înalt pe lume fără pace e-un gunoi,
Rangul 'nalt curând se pierde
Și ce-i mai rămâne-apoi?
Însă pacea chiar săracă este un avut ceresc
Care orișiunde-n lume sunt destui ce-l prețuiesc.
Rangul 'nalt curând se pierde
Și ce-i mai rămâne-apoi?
Însă pacea chiar săracă este un avut ceresc
Care orișiunde-n lume sunt destui ce-l prețuiesc.
Pacea-i cea mai necesară unui suflet orișicare,
Căci prin ea se pregătește bucuria cea mai mare.
Căci prin ea se pregătește bucuria cea mai mare.
Pacea este temelia cea mai nalt adevărată
Dacă este neclintită și smerită și curată,
- Fiul meu așa să-ți fie cinstea ta în orice vreme
Și-apoi nici de sărăcie, nici de moarte nu te teme.
Dacă este neclintită și smerită și curată,
- Fiul meu așa să-ți fie cinstea ta în orice vreme
Și-apoi nici de sărăcie, nici de moarte nu te teme.
Pacea conștiinței noastre e un dar cum nu-i ca ea,
Sunt cei mai de plâns în lume cei care n-o pot avea.
Sunt cei mai de plâns în lume cei care n-o pot avea.
N-are pacea înăuntru cel ce n-o are-nafară,
- Astea împreună umblă
Și-mpreună au să moară.
- Astea împreună umblă
Și-mpreună au să moară.
Sufletele iubitoare caută pacea totdeauna,
Pacea e virtutea care strălucește blând ca luna,
Ea e liniștea și-odihna sufletelor împăcate
Care au ajuns nălțimea unei vieți adevărate.
Pacea e virtutea care strălucește blând ca luna,
Ea e liniștea și-odihna sufletelor împăcate
Care au ajuns nălțimea unei vieți adevărate.
Să n-ai pace-n conștiință câtă vremea-i un vrăjmaș,
- Până nu ți-l faci prieten, dacă-l poți, să nu te lași.
- Până nu ți-l faci prieten, dacă-l poți, să nu te lași.
Pacea-i ca o zi senină într-o iarnă de furtuni,
După cum doresc de pace se văd oamenii cei buni,
Căci acel ce nu vrea pacea ci trăiește fără ea
Dovedește că-i nesincer și că inima-i e rea.
După cum doresc de pace se văd oamenii cei buni,
Căci acel ce nu vrea pacea ci trăiește fără ea
Dovedește că-i nesincer și că inima-i e rea.
Pacea-nsuflețește gândul înspre tot ce-i frumusețe,
Binecuvântat e-acela care păcii-i dă binețe.
Binecuvântat e-acela care păcii-i dă binețe.
Pacea poate fi la unii sau la alții, câteodată -
Fericită-i însă numai când e pace-n țara toată,
Căci din pace toți câștigă,
Dar din lipsa ei pierd toți,
- Fiul meu tu caută pacea și fugi după ea cât poți.
Fericită-i însă numai când e pace-n țara toată,
Căci din pace toți câștigă,
Dar din lipsa ei pierd toți,
- Fiul meu tu caută pacea și fugi după ea cât poți.
Pacea-i tot o biruință ce-o câștigi prin luptă grea,
Cei ce luptă o câștigă
- Cei ce nu, mor fără ea.
Cei ce luptă o câștigă
- Cei ce nu, mor fără ea.
Pacea-i semnul sănătății unui suflet înțelept,
Pacea inimii o are numai cel ce-i bun și drept,
Numai cel ce-n curăție și smerenie trăiește
- Făr-acestea două lupte pacea nu se dobândește.
Pacea inimii o are numai cel ce-i bun și drept,
Numai cel ce-n curăție și smerenie trăiește
- Făr-acestea două lupte pacea nu se dobândește.
Cel ce are pace-n suflet
Are-n fapte frumusețe,
Toate zările i-s cântec,
Toate zilele ospețe,
Toate holdele i-s roadă,
Toate nopțile hodină,
Viața asta îi e muncă,
Viața veșnică lumină.
Are-n fapte frumusețe,
Toate zările i-s cântec,
Toate zilele ospețe,
Toate holdele i-s roadă,
Toate nopțile hodină,
Viața asta îi e muncă,
Viața veșnică lumină.
