Până nu calci în picioare
Sfântul Sânge-al lui Hristos,
Tot mai poate fi-o nădejde,
Tot nu-i totul de prisos.
Până n-ai întors călcâiul
Să lovești în Dumnezeu,
Tot mai poate fi-o nădejde,
Să n-ajungi în iadul greu.
Sfântul Sânge-al lui Hristos,
Tot mai poate fi-o nădejde,
Tot nu-i totul de prisos.
Până n-ai întors călcâiul
Să lovești în Dumnezeu,
Tot mai poate fi-o nădejde,
Să n-ajungi în iadul greu.
Până nu alungi din tine
Duhul Harului Divin,
Tot mai poate fi-o nădejde,
Tot nu ești căzut deplin.
Până nu-njosești obraznic
Tot ce-i sfânt și închinat,
Tot mai poate fi-o nădejde,
Nu de tot ești blestemat.
Duhul Harului Divin,
Tot mai poate fi-o nădejde,
Tot nu ești căzut deplin.
Până nu-njosești obraznic
Tot ce-i sfânt și închinat,
Tot mai poate fi-o nădejde,
Nu de tot ești blestemat.
Dacă inima-ți zdrobită
Geme-n plânsul ei amar,
Tot mai poate fi-o nădejde,
Tot mai ai un ultim har.
Dar când le-ai făcut pe-aceste
Și tot râzi și-ți tot petreci,
Nu mai e nici vreo nădejde,
Ești pierdut pe veci de veci.
Geme-n plânsul ei amar,
Tot mai poate fi-o nădejde,
Tot mai ai un ultim har.
Dar când le-ai făcut pe-aceste
Și tot râzi și-ți tot petreci,
Nu mai e nici vreo nădejde,
Ești pierdut pe veci de veci.
Până nu calci în picioare
Sfântul Sânge-al lui Hristos,
Tot mai poate fi-o nădejde,
Tot nu-i totul de prisos.
Până n-ai întors călcâiul
Să lovești în Dumnezeu,
Tot mai poate fi-o nădejde,
Să n-ajungi în iadul greu.
Sfântul Sânge-al lui Hristos,
Tot mai poate fi-o nădejde,
Tot nu-i totul de prisos.
Până n-ai întors călcâiul
Să lovești în Dumnezeu,
Tot mai poate fi-o nădejde,
Să n-ajungi în iadul greu.
Până nu alungi din tine
Duhul Harului Divin,
Tot mai poate fi-o nădejde,
Tot nu ești căzut deplin.
Până nu-njosești obraznic
Tot ce-i sfânt și închinat,
Tot mai poate fi-o nădejde,
Nu de tot ești blestemat.
Duhul Harului Divin,
Tot mai poate fi-o nădejde,
Tot nu ești căzut deplin.
Până nu-njosești obraznic
Tot ce-i sfânt și închinat,
Tot mai poate fi-o nădejde,
Nu de tot ești blestemat.
Dacă inima-ți zdrobită
Geme-n plânsul ei amar,
Tot mai poate fi-o nădejde,
Tot mai ai un ultim har.
Dar când le-ai făcut pe-aceste
Și tot râzi și-ți tot petreci,
Nu mai e nici vreo nădejde,
Ești pierdut pe veci de veci.
Geme-n plânsul ei amar,
Tot mai poate fi-o nădejde,
Tot mai ai un ultim har.
Dar când le-ai făcut pe-aceste
Și tot râzi și-ți tot petreci,
Nu mai e nici vreo nădejde,
Ești pierdut pe veci de veci.