Părinte-a toate Creator,
Ce porți în Ființa-Ți nemurirea,
Și fericit Stăpânitor,
Cât de măreață Ți-e zidirea!
Tu, cerurile le-ai întins
Peste genuni nemărginite;
Cum ai putea fi Tu cuprins
De-a noastre gânduri mărginite?
Ce porți în Ființa-Ți nemurirea,
Și fericit Stăpânitor,
Cât de măreață Ți-e zidirea!
Tu, cerurile le-ai întins
Peste genuni nemărginite;
Cum ai putea fi Tu cuprins
De-a noastre gânduri mărginite?
Mărețul soare, luminos,
Cu strălucirea-i orbitoare,
Străbate cerul, glorios,
Ca un viteaz, pe-a lui cărare!
Pe bolta nopții strălucesc
Noian de stele sclipitoare,
Și toate slava Ta vestesc,
Înțelepciunea Ta cea mare!
Cu strălucirea-i orbitoare,
Străbate cerul, glorios,
Ca un viteaz, pe-a lui cărare!
Pe bolta nopții strălucesc
Noian de stele sclipitoare,
Și toate slava Ta vestesc,
Înțelepciunea Ta cea mare!
Tu sufletu-mi înviorezi,
Cu legea Ta desăvârșită,
Și duhu-n ceruri mi-l așezi,
Să-Ți cânte slava-nveșnicită!
Părinte-al slăvilor cerești,
Fă cerul cântecelor mele,
Pe care Tu să strălucești,
Mai plin ca cerul plin de stele!
Cu legea Ta desăvârșită,
Și duhu-n ceruri mi-l așezi,
Să-Ți cânte slava-nveșnicită!
Părinte-al slăvilor cerești,
Fă cerul cântecelor mele,
Pe care Tu să strălucești,
Mai plin ca cerul plin de stele!
Părinte-a toate Creator,
Ce porți în Ființa-Ți nemurirea,
Și fericit Stăpânitor,
Cât de măreață Ți-e zidirea!
Tu, cerurile le-ai întins
Peste genuni nemărginite;
Cum ai putea fi Tu cuprins
De-a noastre gânduri mărginite?
Ce porți în Ființa-Ți nemurirea,
Și fericit Stăpânitor,
Cât de măreață Ți-e zidirea!
Tu, cerurile le-ai întins
Peste genuni nemărginite;
Cum ai putea fi Tu cuprins
De-a noastre gânduri mărginite?
Mărețul soare, luminos,
Cu strălucirea-i orbitoare,
Străbate cerul, glorios,
Ca un viteaz, pe-a lui cărare!
Pe bolta nopții strălucesc
Noian de stele sclipitoare,
Și toate slava Ta vestesc,
Înțelepciunea Ta cea mare!
Cu strălucirea-i orbitoare,
Străbate cerul, glorios,
Ca un viteaz, pe-a lui cărare!
Pe bolta nopții strălucesc
Noian de stele sclipitoare,
Și toate slava Ta vestesc,
Înțelepciunea Ta cea mare!
Tu sufletu-mi înviorezi,
Cu legea Ta desăvârșită,
Și duhu-n ceruri mi-l așezi,
Să-Ți cânte slava-nveșnicită!
Părinte-al slăvilor cerești,
Fă cerul cântecelor mele,
Pe care Tu să strălucești,
Mai plin ca cerul plin de stele!
Cu legea Ta desăvârșită,
Și duhu-n ceruri mi-l așezi,
Să-Ți cânte slava-nveșnicită!
Părinte-al slăvilor cerești,
Fă cerul cântecelor mele,
Pe care Tu să strălucești,
Mai plin ca cerul plin de stele!