Plutesc neajutorat, versuri

Plutesc neajutorat,
Doamne, pe val, în spume.
Și lupt mereu și lupt mereu,
Dar portul oare unde-i?

/: Ia cârma vieții, Tu
Și du-o spre liman,
Căci valurile mă-nconjoară
Și sufletul mi-l omoară :/

Oare mai este mult,
Doamne, din alergare?
Căci nicăieri nu văd acum
O barcă de salvare.

/: Ia cârma vieții Tu.
Și du-o spre liman,
Căci valurile sunt mereu
A mea mare povară :/

Plutesc neajutorat,
Doamne, pe valul în spume.
Și strig mereu și strig mereu,
O, Doamne, acuma spune!

/: Cum pot s-ajung eu sus
Prin așa mare vijelie?
De nu-ți întinzi Tu brațul Tău
Ca barca mea s-o țină :/

Ascultă-mă acum,
Când sunt în mare vijelie,
Căci Tu ești Salvatorul meu,
De-aceea, strig spre Tine.

/: Când voi ajunge-n cer,
Îți voi da-n veci eu slavă,
Căci Tu din valul vieții ai scos
A mea ființă dragă :/

Atunci voi sta la dreapta Ta,
Încoronat în slavă,
Și-n veci de veci eu voi vedea
A Ta ființă dragă.

/: Vei fii al meu păstor,
Iar eu, a Ta oiță,
Și-n veci ne-om bucura
Cu a Ta biruință :/