Porumbiță din ruine

Porumbiță din ruine
Trebuie să mai veghezi
Să nu obosești pe cale
Haina albă s-o păzești
De furtună ești lovită
Fața ți s-a înnegrit
Dar iubirea mea e mare
Căci pentru tine,
Pentru tine m-am jertfit

Vremea este pe sfârșite
Ia-ți ulei în lampa ta
Ca să ardă totdeauna
Să mă poți întâmpina
Zorile când vor apare
Îmbrăcată-n alb veșmânt
Într-o zi de sărbătoare
Vei pleca, vei zbura de pe pământ

Porumbiță dintre stânci
Când din valea cea spinoasă
Vine ceasul izbăvirii
Vine ziua glorioasă
Când din zorile albastre
Mirele Tău va veni
Îmbrăcat în strălucire
Sus la El, în cer te va răpi
Lacrimile vor fi șterse
Vei uita tot ce-a fost greu
Vei cânta cântarea nouă
Sus în cer, în Paradis, în Raiul Său