¹ Doamne, ia-mi aminte ruga,
De-al meu strigăt nu Te-ascunde
Ci mi-ascult-a mele cereri,
² O, ascultă și-mi răspunde.
De-al meu strigăt nu Te-ascunde
Ci mi-ascult-a mele cereri,
² O, ascultă și-mi răspunde.
³ Rătăcesc încoaci și-ncolo,
Mă sfârșesc în frământare,
⁴ Pentru că vrăjmașu-asupra-mi
Face zarvă și-apăsare.
Mă sfârșesc în frământare,
⁴ Pentru că vrăjmașu-asupra-mi
Face zarvă și-apăsare.
Ci-mi aruncă nenorocul
Urmărindu-mă-n mânie,
⁵ Inima mi se-nfioară,
Mă-ngrozesc de-a lor urgie.
Urmărindu-mă-n mânie,
⁵ Inima mi se-nfioară,
Mă-ngrozesc de-a lor urgie.
⁶ Eu zic: o, ca porumbelul
De-aș avea și eu aripă
Aș zbura de-aici și-aflare-aș
Undeva odihnă-o clipă.
De-aș avea și eu aripă
Aș zbura de-aici și-aflare-aș
Undeva odihnă-o clipă.
⁷ Aș fugi cât mai departe
Să-mi fac casă-ntr-o pustie,
Nimenea să nu mă vadă,
Nimenea să nu mă știe… (oprire)
Să-mi fac casă-ntr-o pustie,
Nimenea să nu mă vadă,
Nimenea să nu mă știe… (oprire)
⁸ Aș fugi cât mai degrabă
Într-un loc de-adăpostire,
De-acest vânt așa năpraznic,
De furtună și-asuprire.
Într-un loc de-adăpostire,
De-acest vânt așa năpraznic,
De furtună și-asuprire.
⁹ Doamne, nimicește-i astăzi
Și-a lor limbă să se-mpartă
Căci în orice zi-n cetate
Numai silă văd și ceartă.
Și-a lor limbă să se-mpartă
Căci în orice zi-n cetate
Numai silă văd și ceartă.
¹⁰ Zi și noapte, ei pe ziduri,
Dau ocol după cetate
Și în sânu-le sunt numai
Fărdelegi și răutate.
Dau ocol după cetate
Și în sânu-le sunt numai
Fărdelegi și răutate.
¹¹ Răutatea-i șade-n mijloc
Și s-arată-n mii de fețe,
Vicleșugul și-nșelarea
Nu-i lipsesc de pe piețe.
Și s-arată-n mii de fețe,
Vicleșugul și-nșelarea
Nu-i lipsesc de pe piețe.
¹² Nu vrăjmașul mă înfruntă
C-aș răbda și n-aș răspunde,
Nu dușmanul vine-n contră-mi,
C-aș fugi și m-aș ascunde.
C-aș răbda și n-aș răspunde,
Nu dușmanul vine-n contră-mi,
C-aș fugi și m-aș ascunde.
¹³ Ci tu-acel pe care pururi
Te-am crezut cu mine una,
Tu, cu care-am fost prieten,
Frați de cruce totdeauna.
Te-am crezut cu mine una,
Tu, cu care-am fost prieten,
Frați de cruce totdeauna.
¹⁴ Noi, care trăiam odată
În plăcută prietenie,
Și mergeam în Casa sfântă
Cu mulțimea-n veselie.
În plăcută prietenie,
Și mergeam în Casa sfântă
Cu mulțimea-n veselie.
¹⁵ Moartea peste ei să vină…
Vii în groapă să pogoare,
Căci în casa lor și-n inimi
Răutatea loc își are.
Vii în groapă să pogoare,
Căci în casa lor și-n inimi
Răutatea loc își are.
¹⁶ Eu spre Dumnezeu strig iarăși,
Domnul iar o să mă scape,
¹⁷ Seara-n zori și la amiază
Gem și-oftez… El este-aproape.
Domnul iar o să mă scape,
¹⁷ Seara-n zori și la amiază
Gem și-oftez… El este-aproape.
¹⁸ El din lupta-n care sufăr,
M-o scăpa și da-mi-va pace,
Căci atât de mulți sunt, Doamne,
Cei ce rău doresc a-mi face.
M-o scăpa și da-mi-va pace,
Căci atât de mulți sunt, Doamne,
Cei ce rău doresc a-mi face.
¹⁹ Auzi-i-va pe ei, Domnul,
Și smerire-o să le vie,
De la Domnul, ce din veacuri
Stă pe scaunul de domnie! (oprire)
Și smerire-o să le vie,
De la Domnul, ce din veacuri
Stă pe scaunul de domnie! (oprire)
Căci la ei nu-i nici o urmă
De nădejde, de schimbare,
Ei, de Dumnezeu, n-au frică,
Nici de-a Lui putere mare.
De nădejde, de schimbare,
Ei, de Dumnezeu, n-au frică,
Nici de-a Lui putere mare.
²⁰ Ei pun mâinile pe-aceia
Ce trăiesc cu ei în pace,
Și își calcă-ntotdeauna
Legământul ce l-ar face.
Ce trăiesc cu ei în pace,
Și își calcă-ntotdeauna
Legământul ce l-ar face.
²¹ Gura lor ca de smântână-i,
Dar în inimi numai ură,
Vorba lor i-alunecoasă,
Dar ca săbii ies din gură.
Dar în inimi numai ură,
Vorba lor i-alunecoasă,
Dar ca săbii ies din gură.
²² A ta soartă tu în mâna
Domnului ți-o-ncredințează,
El te-ajută, că nu lasă
Pe neprihănit să cază.
Domnului ți-o-ncredințează,
El te-ajută, că nu lasă
Pe neprihănit să cază.
²³ Și Tu, Doamne, pogorî-vei
Pe cei răi în fund de groapă,
Pe-acei oameni ce cu sânge
Și cu-nșelăciuni s-adapă.
Pe cei răi în fund de groapă,
Pe-acei oameni ce cu sânge
Și cu-nșelăciuni s-adapă.
Ei din scurtele lor zile
N-ar trăi nici jumătate
Însă eu mă-ncred în Tine,
Pentru-a mele zile toate!
N-ar trăi nici jumătate
Însă eu mă-ncred în Tine,
Pentru-a mele zile toate!
¹ Doamne, ia-mi aminte ruga,
De-al meu strigăt nu Te-ascunde
Ci mi-ascult-a mele cereri,
² O, ascultă și-mi răspunde.
De-al meu strigăt nu Te-ascunde
Ci mi-ascult-a mele cereri,
² O, ascultă și-mi răspunde.
³ Rătăcesc încoaci și-ncolo,
Mă sfârșesc în frământare,
⁴ Pentru că vrăjmașu-asupra-mi
Face zarvă și-apăsare.
Mă sfârșesc în frământare,
⁴ Pentru că vrăjmașu-asupra-mi
Face zarvă și-apăsare.
Ci-mi aruncă nenorocul
Urmărindu-mă-n mânie,
⁵ Inima mi se-nfioară,
Mă-ngrozesc de-a lor urgie.
Urmărindu-mă-n mânie,
⁵ Inima mi se-nfioară,
Mă-ngrozesc de-a lor urgie.
⁶ Eu zic: o, ca porumbelul
De-aș avea și eu aripă
Aș zbura de-aici și-aflare-aș
Undeva odihnă-o clipă.
De-aș avea și eu aripă
Aș zbura de-aici și-aflare-aș
Undeva odihnă-o clipă.
⁷ Aș fugi cât mai departe
Să-mi fac casă-ntr-o pustie,
Nimenea să nu mă vadă,
Nimenea să nu mă știe… (oprire)
Să-mi fac casă-ntr-o pustie,
Nimenea să nu mă vadă,
Nimenea să nu mă știe… (oprire)
⁸ Aș fugi cât mai degrabă
Într-un loc de-adăpostire,
De-acest vânt așa năpraznic,
De furtună și-asuprire.
Într-un loc de-adăpostire,
De-acest vânt așa năpraznic,
De furtună și-asuprire.
⁹ Doamne, nimicește-i astăzi
Și-a lor limbă să se-mpartă
Căci în orice zi-n cetate
Numai silă văd și ceartă.
Și-a lor limbă să se-mpartă
Căci în orice zi-n cetate
Numai silă văd și ceartă.
¹⁰ Zi și noapte, ei pe ziduri,
Dau ocol după cetate
Și în sânu-le sunt numai
Fărdelegi și răutate.
Dau ocol după cetate
Și în sânu-le sunt numai
Fărdelegi și răutate.
¹¹ Răutatea-i șade-n mijloc
Și s-arată-n mii de fețe,
Vicleșugul și-nșelarea
Nu-i lipsesc de pe piețe.
Și s-arată-n mii de fețe,
Vicleșugul și-nșelarea
Nu-i lipsesc de pe piețe.
¹² Nu vrăjmașul mă înfruntă
C-aș răbda și n-aș răspunde,
Nu dușmanul vine-n contră-mi,
C-aș fugi și m-aș ascunde.
C-aș răbda și n-aș răspunde,
Nu dușmanul vine-n contră-mi,
C-aș fugi și m-aș ascunde.
¹³ Ci tu-acel pe care pururi
Te-am crezut cu mine una,
Tu, cu care-am fost prieten,
Frați de cruce totdeauna.
Te-am crezut cu mine una,
Tu, cu care-am fost prieten,
Frați de cruce totdeauna.
¹⁴ Noi, care trăiam odată
În plăcută prietenie,
Și mergeam în Casa sfântă
Cu mulțimea-n veselie.
În plăcută prietenie,
Și mergeam în Casa sfântă
Cu mulțimea-n veselie.
¹⁵ Moartea peste ei să vină…
Vii în groapă să pogoare,
Căci în casa lor și-n inimi
Răutatea loc își are.
Vii în groapă să pogoare,
Căci în casa lor și-n inimi
Răutatea loc își are.
¹⁶ Eu spre Dumnezeu strig iarăși,
Domnul iar o să mă scape,
¹⁷ Seara-n zori și la amiază
Gem și-oftez… El este-aproape.
Domnul iar o să mă scape,
¹⁷ Seara-n zori și la amiază
Gem și-oftez… El este-aproape.
¹⁸ El din lupta-n care sufăr,
M-o scăpa și da-mi-va pace,
Căci atât de mulți sunt, Doamne,
Cei ce rău doresc a-mi face.
M-o scăpa și da-mi-va pace,
Căci atât de mulți sunt, Doamne,
Cei ce rău doresc a-mi face.
¹⁹ Auzi-i-va pe ei, Domnul,
Și smerire-o să le vie,
De la Domnul, ce din veacuri
Stă pe scaunul de domnie! (oprire)
Și smerire-o să le vie,
De la Domnul, ce din veacuri
Stă pe scaunul de domnie! (oprire)
Căci la ei nu-i nici o urmă
De nădejde, de schimbare,
Ei, de Dumnezeu, n-au frică,
Nici de-a Lui putere mare.
De nădejde, de schimbare,
Ei, de Dumnezeu, n-au frică,
Nici de-a Lui putere mare.
²⁰ Ei pun mâinile pe-aceia
Ce trăiesc cu ei în pace,
Și își calcă-ntotdeauna
Legământul ce l-ar face.
Ce trăiesc cu ei în pace,
Și își calcă-ntotdeauna
Legământul ce l-ar face.
²¹ Gura lor ca de smântână-i,
Dar în inimi numai ură,
Vorba lor i-alunecoasă,
Dar ca săbii ies din gură.
Dar în inimi numai ură,
Vorba lor i-alunecoasă,
Dar ca săbii ies din gură.
²² A ta soartă tu în mâna
Domnului ți-o-ncredințează,
El te-ajută, că nu lasă
Pe neprihănit să cază.
Domnului ți-o-ncredințează,
El te-ajută, că nu lasă
Pe neprihănit să cază.
²³ Și Tu, Doamne, pogorî-vei
Pe cei răi în fund de groapă,
Pe-acei oameni ce cu sânge
Și cu-nșelăciuni s-adapă.
Pe cei răi în fund de groapă,
Pe-acei oameni ce cu sânge
Și cu-nșelăciuni s-adapă.
Ei din scurtele lor zile
N-ar trăi nici jumătate
Însă eu mă-ncred în Tine,
Pentru-a mele zile toate!
N-ar trăi nici jumătate
Însă eu mă-ncred în Tine,
Pentru-a mele zile toate!
