⁵ Cerul laudă-ale Tale mari minuni cu slavă mare
Și de-a Ta credincioșie sfinții spun în adunare,
⁶ Căci în ceruri cine poate ca să-Ți fie asemeni, cine?
Dintre-ai Domnului fii, oare, cine este-așa ca Tine?
Și de-a Ta credincioșie sfinții spun în adunare,
⁶ Căci în ceruri cine poate ca să-Ți fie asemeni, cine?
Dintre-ai Domnului fii, oare, cine este-așa ca Tine?
⁷ Dumnezeu înfricoșat e în al sfinților sfat mare,
De temut la toți aceia ce-mprejurul Lui au stare…
⁸ Doamne al Oștirii, cine este-așa puternic, cine?
Marea Ta credincioșie te înconjură pe Tine.
De temut la toți aceia ce-mprejurul Lui au stare…
⁸ Doamne al Oștirii, cine este-așa puternic, cine?
Marea Ta credincioșie te înconjură pe Tine.
⁹ Tu-mblânzești mânia mării cu puteri nemăsurate,
Când se-nalț-ale ei valuri Tu le potolești pe toate.
¹⁰ Tu ai nimicit Egiptul ca pe-un hoit într-o câmpie
Și Ți-ai risipit vrăjmașii prin a brațului tărie.
Când se-nalț-ale ei valuri Tu le potolești pe toate.
¹⁰ Tu ai nimicit Egiptul ca pe-un hoit într-o câmpie
Și Ți-ai risipit vrăjmașii prin a brațului tărie.
¹¹ Cerurile-s ale Tale și pământul cât se-ntinde,
Tu întemeiat-ai lumea, și cu tot ce-n ea cuprinde.
¹² Tu făcut-ai Miazănoaptea și-ai dat Miazăziua-n lume,
Faci Taborul și Hermonul bucuroși de sfântu-Ți Nume.
Tu întemeiat-ai lumea, și cu tot ce-n ea cuprinde.
¹² Tu făcut-ai Miazănoaptea și-ai dat Miazăziua-n lume,
Faci Taborul și Hermonul bucuroși de sfântu-Ți Nume.
¹³ Brațul Tău e-așa puternic peste-a Ta lucrare toată,
A Ta mână este tare, dreapta Ta e înălțată,
¹⁴ Judecata și dreptatea sunt la tronu-Ți temelie,
Bunătatea și-adevărul sunt în Fața Ta-n vecie.
A Ta mână este tare, dreapta Ta e înălțată,
¹⁴ Judecata și dreptatea sunt la tronu-Ți temelie,
Bunătatea și-adevărul sunt în Fața Ta-n vecie.
¹⁵ Fericit poporul care glasul trâmbiței îl știe
Și-n lumina Feței Tale umblă cu credincioșie.
¹⁶ El se bucură, o, Doamne, de-al Tău Nume sfânt întruna
Și cu marea Ta dreptate se fălește totdeauna.
Și-n lumina Feței Tale umblă cu credincioșie.
¹⁶ El se bucură, o, Doamne, de-al Tău Nume sfânt întruna
Și cu marea Ta dreptate se fălește totdeauna.
¹⁷ Căci doar Tu ești a lui fală și-a puterii lui credință,
Tu ridici puterea noastră în a Ta bunăvoință.
¹⁸ Domnul este scutul nostru, Dumnezeul nostru tare
Sfântul lui Israel este Împăratul nostru mare.
Tu ridici puterea noastră în a Ta bunăvoință.
¹⁸ Domnul este scutul nostru, Dumnezeul nostru tare
Sfântul lui Israel este Împăratul nostru mare.
¹⁹ La al Tău iubit vorbit-ai în vedenie târzie:
„Dat-am ajutorul unui tânăr plin de vitejie.”
²⁰ Am găsit pe-al Meu rob David și l-am uns spre stăpânire,
²¹ Mâna Mea-i va fi de sprijin, brațul Meu i-o fi-ntărire.
„Dat-am ajutorul unui tânăr plin de vitejie.”
²⁰ Am găsit pe-al Meu rob David și l-am uns spre stăpânire,
²¹ Mâna Mea-i va fi de sprijin, brațul Meu i-o fi-ntărire.
²² Cel rău n-o să-l mai apese, cel vrăjmaș nu-l va mai prinde,
²³ Voi zdrobi pe-ai lui potrivnici, voi lovi pe cel ce-l vinde.
²⁴ Îi voi da și bunătatea și a Mea credincioșie
Și prin Numele Meu mare voi-nălța a lui tărie.
²³ Voi zdrobi pe-ai lui potrivnici, voi lovi pe cel ce-l vinde.
²⁴ Îi voi da și bunătatea și a Mea credincioșie
Și prin Numele Meu mare voi-nălța a lui tărie.
²⁵ Voi da-n mâinile lui marea, râurile, cu iubire.
²⁶ El va zice: Tu-mi ești Tatăl, Dumnezeu și mântuire.
²⁷ Iar Eu îl voi face-ntâiul, împărat pe lumea toată,
²⁸ Și păstra-i-voi legământul și iubirea neschimbată.
²⁶ El va zice: Tu-mi ești Tatăl, Dumnezeu și mântuire.
²⁷ Iar Eu îl voi face-ntâiul, împărat pe lumea toată,
²⁸ Și păstra-i-voi legământul și iubirea neschimbată.
²⁹ Veșnică-i va fi sămânța și voi face ca să fie
Cât a cerurilor zile, trainic, scaunu-i de domnie.
³⁰ Dacă fiii lui lăsa-vor Legea Mea și n-o vor ține,
³¹ Dacă-Mi vor călca Cuvântul ne mai ascultând de Mine,
Cât a cerurilor zile, trainic, scaunu-i de domnie.
³⁰ Dacă fiii lui lăsa-vor Legea Mea și n-o vor ține,
³¹ Dacă-Mi vor călca Cuvântul ne mai ascultând de Mine,
³² Atunci le voi da pedepse, pentru vina lor, nuiele,
Lovituri au să primească pentru-a lor păcate grele,
³³ Însă nu le voi retrage bunătatea Mea cea bună,
Căci a Mea credincioșie n-o voi face de minciună.
Lovituri au să primească pentru-a lor păcate grele,
³³ Însă nu le voi retrage bunătatea Mea cea bună,
Căci a Mea credincioșie n-o voi face de minciună.
³⁴ Și nu-Mi voi călca vreodată ale Mele legăminte,
Neschimbat pe veci rămâne ce-am grăit mai înainte.
³⁵ Am jurat atunci odată pe sfințenia Mea mare,
Să mint oare Eu lui David? Să-l înșele Domnul, oare?
Neschimbat pe veci rămâne ce-am grăit mai înainte.
³⁵ Am jurat atunci odată pe sfințenia Mea mare,
Să mint oare Eu lui David? Să-l înșele Domnul, oare?
³⁶ Dăinui-i-va-n veci sămânța și-al lui scaun de domnie,
Înaintea Mea de-a pururi, ca și soarele-o să fie,
³⁷ Și va dăinui-n vecie precum dăinuiește luna,
Și ca martorul din ceruri credincios întotdeauna. (oprire)
Înaintea Mea de-a pururi, ca și soarele-o să fie,
³⁷ Și va dăinui-n vecie precum dăinuiește luna,
Și ca martorul din ceruri credincios întotdeauna. (oprire)
⁵ Cerul laudă-ale Tale mari minuni cu slavă mare
Și de-a Ta credincioșie sfinții spun în adunare,
⁶ Căci în ceruri cine poate ca să-Ți fie asemeni, cine?
Dintre-ai Domnului fii, oare, cine este-așa ca Tine?
Și de-a Ta credincioșie sfinții spun în adunare,
⁶ Căci în ceruri cine poate ca să-Ți fie asemeni, cine?
Dintre-ai Domnului fii, oare, cine este-așa ca Tine?
⁷ Dumnezeu înfricoșat e în al sfinților sfat mare,
De temut la toți aceia ce-mprejurul Lui au stare…
⁸ Doamne al Oștirii, cine este-așa puternic, cine?
Marea Ta credincioșie te înconjură pe Tine.
De temut la toți aceia ce-mprejurul Lui au stare…
⁸ Doamne al Oștirii, cine este-așa puternic, cine?
Marea Ta credincioșie te înconjură pe Tine.
⁹ Tu-mblânzești mânia mării cu puteri nemăsurate,
Când se-nalț-ale ei valuri Tu le potolești pe toate.
¹⁰ Tu ai nimicit Egiptul ca pe-un hoit într-o câmpie
Și Ți-ai risipit vrăjmașii prin a brațului tărie.
Când se-nalț-ale ei valuri Tu le potolești pe toate.
¹⁰ Tu ai nimicit Egiptul ca pe-un hoit într-o câmpie
Și Ți-ai risipit vrăjmașii prin a brațului tărie.
¹¹ Cerurile-s ale Tale și pământul cât se-ntinde,
Tu întemeiat-ai lumea, și cu tot ce-n ea cuprinde.
¹² Tu făcut-ai Miazănoaptea și-ai dat Miazăziua-n lume,
Faci Taborul și Hermonul bucuroși de sfântu-Ți Nume.
Tu întemeiat-ai lumea, și cu tot ce-n ea cuprinde.
¹² Tu făcut-ai Miazănoaptea și-ai dat Miazăziua-n lume,
Faci Taborul și Hermonul bucuroși de sfântu-Ți Nume.
¹³ Brațul Tău e-așa puternic peste-a Ta lucrare toată,
A Ta mână este tare, dreapta Ta e înălțată,
¹⁴ Judecata și dreptatea sunt la tronu-Ți temelie,
Bunătatea și-adevărul sunt în Fața Ta-n vecie.
A Ta mână este tare, dreapta Ta e înălțată,
¹⁴ Judecata și dreptatea sunt la tronu-Ți temelie,
Bunătatea și-adevărul sunt în Fața Ta-n vecie.
¹⁵ Fericit poporul care glasul trâmbiței îl știe
Și-n lumina Feței Tale umblă cu credincioșie.
¹⁶ El se bucură, o, Doamne, de-al Tău Nume sfânt întruna
Și cu marea Ta dreptate se fălește totdeauna.
Și-n lumina Feței Tale umblă cu credincioșie.
¹⁶ El se bucură, o, Doamne, de-al Tău Nume sfânt întruna
Și cu marea Ta dreptate se fălește totdeauna.
¹⁷ Căci doar Tu ești a lui fală și-a puterii lui credință,
Tu ridici puterea noastră în a Ta bunăvoință.
¹⁸ Domnul este scutul nostru, Dumnezeul nostru tare
Sfântul lui Israel este Împăratul nostru mare.
Tu ridici puterea noastră în a Ta bunăvoință.
¹⁸ Domnul este scutul nostru, Dumnezeul nostru tare
Sfântul lui Israel este Împăratul nostru mare.
¹⁹ La al Tău iubit vorbit-ai în vedenie târzie:
„Dat-am ajutorul unui tânăr plin de vitejie.”
²⁰ Am găsit pe-al Meu rob David și l-am uns spre stăpânire,
²¹ Mâna Mea-i va fi de sprijin, brațul Meu i-o fi-ntărire.
„Dat-am ajutorul unui tânăr plin de vitejie.”
²⁰ Am găsit pe-al Meu rob David și l-am uns spre stăpânire,
²¹ Mâna Mea-i va fi de sprijin, brațul Meu i-o fi-ntărire.
²² Cel rău n-o să-l mai apese, cel vrăjmaș nu-l va mai prinde,
²³ Voi zdrobi pe-ai lui potrivnici, voi lovi pe cel ce-l vinde.
²⁴ Îi voi da și bunătatea și a Mea credincioșie
Și prin Numele Meu mare voi-nălța a lui tărie.
²³ Voi zdrobi pe-ai lui potrivnici, voi lovi pe cel ce-l vinde.
²⁴ Îi voi da și bunătatea și a Mea credincioșie
Și prin Numele Meu mare voi-nălța a lui tărie.
²⁵ Voi da-n mâinile lui marea, râurile, cu iubire.
²⁶ El va zice: Tu-mi ești Tatăl, Dumnezeu și mântuire.
²⁷ Iar Eu îl voi face-ntâiul, împărat pe lumea toată,
²⁸ Și păstra-i-voi legământul și iubirea neschimbată.
²⁶ El va zice: Tu-mi ești Tatăl, Dumnezeu și mântuire.
²⁷ Iar Eu îl voi face-ntâiul, împărat pe lumea toată,
²⁸ Și păstra-i-voi legământul și iubirea neschimbată.
²⁹ Veșnică-i va fi sămânța și voi face ca să fie
Cât a cerurilor zile, trainic, scaunu-i de domnie.
³⁰ Dacă fiii lui lăsa-vor Legea Mea și n-o vor ține,
³¹ Dacă-Mi vor călca Cuvântul ne mai ascultând de Mine,
Cât a cerurilor zile, trainic, scaunu-i de domnie.
³⁰ Dacă fiii lui lăsa-vor Legea Mea și n-o vor ține,
³¹ Dacă-Mi vor călca Cuvântul ne mai ascultând de Mine,
³² Atunci le voi da pedepse, pentru vina lor, nuiele,
Lovituri au să primească pentru-a lor păcate grele,
³³ Însă nu le voi retrage bunătatea Mea cea bună,
Căci a Mea credincioșie n-o voi face de minciună.
Lovituri au să primească pentru-a lor păcate grele,
³³ Însă nu le voi retrage bunătatea Mea cea bună,
Căci a Mea credincioșie n-o voi face de minciună.
³⁴ Și nu-Mi voi călca vreodată ale Mele legăminte,
Neschimbat pe veci rămâne ce-am grăit mai înainte.
³⁵ Am jurat atunci odată pe sfințenia Mea mare,
Să mint oare Eu lui David? Să-l înșele Domnul, oare?
Neschimbat pe veci rămâne ce-am grăit mai înainte.
³⁵ Am jurat atunci odată pe sfințenia Mea mare,
Să mint oare Eu lui David? Să-l înșele Domnul, oare?
³⁶ Dăinui-i-va-n veci sămânța și-al lui scaun de domnie,
Înaintea Mea de-a pururi, ca și soarele-o să fie,
³⁷ Și va dăinui-n vecie precum dăinuiește luna,
Și ca martorul din ceruri credincios întotdeauna. (oprire)
Înaintea Mea de-a pururi, ca și soarele-o să fie,
³⁷ Și va dăinui-n vecie precum dăinuiește luna,
Și ca martorul din ceruri credincios întotdeauna. (oprire)
