Capo 3
Să
Ce le-
Să
Spre
G
ard de sete D
tot n-aş bea din Em
apele striC
cate,Ce le-
G
ntâlnesc în D
calea mea, prin C
lumea D
de G
păcate.Să
G
mor de foame D
tot 'n-ating, mânEm
căruri otrăC
vite,Spre
G
care ne-nceD
tat mă-mping păC
cate D
şi isG
pite.D
C
Mai bine plâng G
acum un ceasD
Cu Domnu-n părtăEm
şieC
Decât fără HrisG
tos rămasSă p
D
lâng o veşniG
cie.D
Să mor de frig nu mă-ncălzesc la focuri vinovate,
Pe unde slugile pândesc, iubirii-ndurerate.
Să pier în drumuri n-aş intra în casa blestemată,
Dar i-ar zdrobi şi-ar întrista iubirea mea curată.
Pe unde slugile pândesc, iubirii-ndurerate.
Să pier în drumuri n-aş intra în casa blestemată,
Dar i-ar zdrobi şi-ar întrista iubirea mea curată.
Să ard de sete tot n-aş bea din apele stricate,
Ce le-ntâlnesc în calea mea, prin lumea de păcate.
Să umblu gol tot n-am să-mbrac ce diavolul-mi întinde,
Să zag în ce-am, să mor sărac, pe Domnul nu-L voi vinde.
Ce le-ntâlnesc în calea mea, prin lumea de păcate.
Să umblu gol tot n-am să-mbrac ce diavolul-mi întinde,
Să zag în ce-am, să mor sărac, pe Domnul nu-L voi vinde.
Cântarea „Să ard de sete” este compusă de Nicolae Moldoveanu, pe versurile lui Traian Dorz, și se găsește în Cântările Harului, volumul 4, nr. 119
Capo 3
Să
Ce le-
Să
Spre
G
ard de sete D
tot n-aş bea din Em
apele striC
cate,Ce le-
G
ntâlnesc în D
calea mea, prin C
lumea D
de G
păcate.Să
G
mor de foame D
tot 'n-ating, mânEm
căruri otrăC
vite,Spre
G
care ne-nceD
tat mă-mping păC
cate D
şi isG
pite.D
C
Mai bine plâng G
acum un ceasD
Cu Domnu-n părtăEm
şieC
Decât fără HrisG
tos rămasSă p
D
lâng o veşniG
cie.D
Să mor de frig nu mă-ncălzesc la focuri vinovate,
Pe unde slugile pândesc, iubirii-ndurerate.
Să pier în drumuri n-aş intra în casa blestemată,
Dar i-ar zdrobi şi-ar întrista iubirea mea curată.
Pe unde slugile pândesc, iubirii-ndurerate.
Să pier în drumuri n-aş intra în casa blestemată,
Dar i-ar zdrobi şi-ar întrista iubirea mea curată.
Să ard de sete tot n-aş bea din apele stricate,
Ce le-ntâlnesc în calea mea, prin lumea de păcate.
Să umblu gol tot n-am să-mbrac ce diavolul-mi întinde,
Să zag în ce-am, să mor sărac, pe Domnul nu-L voi vinde.
Ce le-ntâlnesc în calea mea, prin lumea de păcate.
Să umblu gol tot n-am să-mbrac ce diavolul-mi întinde,
Să zag în ce-am, să mor sărac, pe Domnul nu-L voi vinde.
Cântarea „Să ard de sete” este compusă de Nicolae Moldoveanu, pe versurile lui Traian Dorz, și se găsește în Cântările Harului, volumul 4, nr. 119