Să nu caut la oameni

Să nu caut la oameni ce doar la Tine pot găsi,
Să nu caut răspunsuri ce numai Tu poți dărui,
Să nu caut la oameni al împlinirii vis dorit,
Ci în Tine, Isuse și-n ce-ai făgăduit.

Să nu caut la oameni al mângâierii untdelemn,
Să nu caut la oameni al iubirii dulce semn,
Să nu caut la oameni al ocrotirii gând senin,
Căci a lor suflare trece ca un suspin.

Să nu caut la oameni al suferinței înțeles,
Să nu caut la oameni al trăirii mele sens,
Să nu caut la oameni al tânjirilor răspuns,
Căci doar Tu, Isuse, îmi vei fi îndeajuns.

Iartă-mă, o, Doamne, c-atâtea-am căutat
La omul ce din lut a fost luat!
Azi, ochii înspre Tine îi îndrept,
Ca numai de la Tine ajutor s-aștept!

Să nu caut la oameni să-mi umple sufletul pustiu.
Doar Tu ești Izvorul care-n veci mă face viu!
Să nu caut la oameni alinare-n rana mea,
Căci doar Tu, Isuse, totul poți vindeca.

Să nu caut la oameni ce am în Tine deja!