Se aude-un glas departe, versuri

Se aude-un glas departe
De prin văile stâncoase
Este glas de porumbiță
Care cere biruință

Orice glas de porumbiță
Strigă parcă-i biruință
Ieși Tu Mire din cămară
Căci proorocii stau să-ți piară

Strigă astăzi Izabela
Cu o voce de prigoană
Ilie cu-ai săi prooroci
Să fie pierduți cu toți

Nu mai este loc în lume
De proorocii tăi Stăpâne
Căci Izabela vrea să-și poarte
Zeii săi pe locuri nalte

Multe ape sunt stricate
Si altare dărâmate
Și izvoarele secate
De la-nvățători cu plată

Trimite-ne azi în lume
Semnele ce-au fost cu Tine
Să vedem prin Duhul Sfânt
Cum lucrezi Tu pe pământ

O biserică lăsată
Fără prooroci este moartă
Mărturia lui Hristos
Este Duhul din prooroci

Astăzi este vânătoare
Nu de lupi, ci de mioare
Se trage-ntruna în prooroci
Ca să-i omoare pe toți

Un prooroc în adunare
Are slujba gurii Tale
Are slujba cea mai grea
Descoperind starea Ta

Nu mai e-n biserici frică
De-a păcatului ruină
Strigă azi de la amvoane
Izabela-n gura mare

Când un prooroc prorocește
Cu cântări înăvălește
Căci Izabela este mare
Parcă-i Goliat în zare

Nu ne lăsa pe-o mâncare
Să ne vindem darul mare
Duhul Sfânt noi îl iubim
Și cu El ne-nveselim.