Ți se pare oare, câteodată
Că lumea de sub ceruri e uitată?
Ți se pare oare, câteodată
Că semne de iubire, nimeni dă?
Că lumea de sub ceruri e uitată?
Ți se pare oare, câteodată
Că semne de iubire, nimeni dă?
/: Sunt în zări, sunt pe mări, semnele iubirii
Scrise de Dumnezeu, nouă, oricui;
Sunt pe flori, pe cărări, semnele iubirii
Dăruite de Dumnezeu, lumii. :/
Scrise de Dumnezeu, nouă, oricui;
Sunt pe flori, pe cărări, semnele iubirii
Dăruite de Dumnezeu, lumii. :/
El nu ne-a luat zorii niciodată
Și nici chiar bolta 'naltă, înstelată;
Domnul ne-a promis cântarea iubirii
Țesută-n inimi sfinte din veșnicii.
Și nici chiar bolta 'naltă, înstelată;
Domnul ne-a promis cântarea iubirii
Țesută-n inimi sfinte din veșnicii.
Însă nădejdea aceasta nu înșală, pentru că dragostea lui Dumnezeu a fost turnată în inimile noastre prin Duhul Sfânt care ne-a fost dat. (Romani 5: 5)
Ți se pare oare, câteodată
Că lumea de sub ceruri e uitată?
Ți se pare oare, câteodată
Că semne de iubire, nimeni dă?
Că lumea de sub ceruri e uitată?
Ți se pare oare, câteodată
Că semne de iubire, nimeni dă?
/: Sunt în zări, sunt pe mări, semnele iubirii
Scrise de Dumnezeu, nouă, oricui;
Sunt pe flori, pe cărări, semnele iubirii
Dăruite de Dumnezeu, lumii. :/
Scrise de Dumnezeu, nouă, oricui;
Sunt pe flori, pe cărări, semnele iubirii
Dăruite de Dumnezeu, lumii. :/
El nu ne-a luat zorii niciodată
Și nici chiar bolta 'naltă, înstelată;
Domnul ne-a promis cântarea iubirii
Țesută-n inimi sfinte din veșnicii.
Și nici chiar bolta 'naltă, înstelată;
Domnul ne-a promis cântarea iubirii
Țesută-n inimi sfinte din veșnicii.
Însă nădejdea aceasta nu înșală, pentru că dragostea lui Dumnezeu a fost turnată în inimile noastre prin Duhul Sfânt care ne-a fost dat. (Romani 5: 5)
