Stâlpi de-aducere aminte

Pe-o piatră de aducere-aminte
Oh, inima, să scrii cu scris de foc;
„Când de-alinare nu erau cuvinte
Și pentru-odihnă n-aveam niciun loc,

Oh! Doamne, doar sub aripile Tale
Eu am găsit statornic adăpost
Iar pacea Ta, cea sfântă, iubitoare,
Îmbărbătare și balsam mi-a fost.”

Pe solul tău sărac, uscat și tare,
Vreau, inima mea tristă, să ridic
Doar pentru Dumnezeul sfânt altare,
Căci fără El, eu n-aș fi fost nimic!

Vreau, inima, din stânca cea mai tare
A dragostei, altar să construiesc,
Spre-a nu uita, cândva, în vreo-ncercare,
Ce mult vreau Domnului să-I mulțumesc!

Pe a aducerii-aminte piatră
Am scris, ca să nu pot nicicând uita:
Doar domnul meu, Isus e cel ce iartă
Păcatul și odihnă-mi poate da! „

Pe-o piatră de aducere-aminte
Oh, inima, să scrii cu scris de foc;
”Când de-alinare nu erau cuvinte
Și pentru-odihnă n-aveam niciun loc,

Oh! Doamne, doar sub aripile Tale
Eu am găsit statornic adăpost
Iar pacea Ta, cea sfântă, iubitoare,
Îmbărbătare și balsam mi-a fost. „

Pe solul tău sărac, uscat și tare,
Vreau, inima mea tristă, să ridic
Doar pentru Dumnezeul sfânt altare,
Căci fără El, eu n-aș fi fost nimic!

Vreau, inima, din stânca cea mai tare
A dragostei, altar să construiesc,
Spre-a nu uita, cândva, în vreo-ncercare,
Ce mult vreau Domnului să-I mulțumesc!

Pe a aducerii-aminte piatră
Am scris, ca să nu pot nicicând uita:
Doar domnul meu, Isus e cel ce iartă
Păcatul și odihnă-mi poate da!”