Ți-aștern și eu

Din nepărtare văd venind
Parcă un măgăruș umil,
Purtând pe spate-un om senin
Ce semăna cu-un Fiu divin.
Pe-asin venea Isus înconjurat de oameni,
Îți așterneau copii și oameni mari
Veșminte ca un semn de-onoare.

Ți-aștern și eu, Isuse, glasul meu,
Ți-aștern trăirea mea, să te-onorez
Te-aș îmbrăca-n cuvinte de iubire, Salvatorul meu!
Proștern 'naintea slavei Tale-un cânt,
Ești bun și drept, măreț și sfânt,
Prin felu-n care astăzi eu trăiesc să Te-onorez!

Dacă atunci Îți așterneau veșminte, ramuri de finic
Azi gura noastră va vesti laude și imnuri mii.
De-acum cât mai trăim, s-aducem mulțumire,
Isus, ai plâns și pentru vina mea
Și-n dar Ți-ai dat viața.

/: Ți-aștern și eu, Isuse, glasul meu,
Ți-aștern trăirea mea, să te-onorez
Te-aș îmbrăca-n cuvinte de iubire, Salvatorul meu!
Proștern 'naintea slavei Tale-un cânt,
Ești bun și drept, măreț și sfânt,
Prin felu-n care astăzi eu trăiesc să Te-onorez! :/
Prin felu-n care astăzi eu trăiesc să Te-onorez!