Inima mea, Isus, îmi plânge adesea,
Când întristări lovesc în ea mereu…
Din grele apăsări și amare poveri,
Ochi-mi îndrept spre cer sfânt Dumnezeu!
Când întristări lovesc în ea mereu…
Din grele apăsări și amare poveri,
Ochi-mi îndrept spre cer sfânt Dumnezeu!
Ție Îți spun suspinul meu,
Durerea mea, Tu mă-nțelegi!
Blând îmi șoptești că mă iubești
Și orice răni ascunse doar Tu legi!
Durerea mea, Tu mă-nțelegi!
Blând îmi șoptești că mă iubești
Și orice răni ascunse doar Tu legi!
Pășesc adesea prin văi de plângeri,
Duhul mi-e slab mereu, fără puteri,
Privesc peste vremi, pe Tin` să Te zăresc
Și ziua sfântă-a dulcei mângâieri!
Duhul mi-e slab mereu, fără puteri,
Privesc peste vremi, pe Tin` să Te zăresc
Și ziua sfântă-a dulcei mângâieri!
Da, știu că va veni și biruința!
Tu mă îndemni să merg tot înaint`,
Chiar dacă deseori speranțele se duc,
Tu lângă mine ești și mă ajuți!
Tu mă îndemni să merg tot înaint`,
Chiar dacă deseori speranțele se duc,
Tu lângă mine ești și mă ajuți!
Inima mea, Isus, îmi plânge adesea,
Când întristări lovesc în ea mereu…
Din grele apăsări și amare poveri,
Ochi-mi îndrept spre cer sfânt Dumnezeu!
Când întristări lovesc în ea mereu…
Din grele apăsări și amare poveri,
Ochi-mi îndrept spre cer sfânt Dumnezeu!
Ție Îți spun suspinul meu,
Durerea mea, Tu mă-nțelegi!
Blând îmi șoptești că mă iubești
Și orice răni ascunse doar Tu legi!
Durerea mea, Tu mă-nțelegi!
Blând îmi șoptești că mă iubești
Și orice răni ascunse doar Tu legi!
Pășesc adesea prin văi de plângeri,
Duhul mi-e slab mereu, fără puteri,
Privesc peste vremi, pe Tin` să Te zăresc
Și ziua sfântă-a dulcei mângâieri!
Duhul mi-e slab mereu, fără puteri,
Privesc peste vremi, pe Tin` să Te zăresc
Și ziua sfântă-a dulcei mângâieri!
Da, știu că va veni și biruința!
Tu mă îndemni să merg tot înaint`,
Chiar dacă deseori speranțele se duc,
Tu lângă mine ești și mă ajuți!
Tu mă îndemni să merg tot înaint`,
Chiar dacă deseori speranțele se duc,
Tu lângă mine ești și mă ajuți!
