Tu păstorul bun Isuse
Paște-mă-n pășunea Ta mereu,
Ca nimic să nu-i lipsească
Omului duhovnicesc al meu.
Paște-mă-n pășunea Ta mereu,
Ca nimic să nu-i lipsească
Omului duhovnicesc al meu.
O Isuse, Isuse, Isuse,
Bunul meu și neschimbat păstor,
Fă-mi supuse, supuse, supuse
Ție toate-a mele-n cânt și dor.
Bunul meu și neschimbat păstor,
Fă-mi supuse, supuse, supuse
Ție toate-a mele-n cânt și dor.
Când îmi cercetezi lăuntrul
Și răbdarea n-o mai vezi în el,
Du-mă tu-n pășunea care
O pot regăsi în orice fel.
Și răbdarea n-o mai vezi în el,
Du-mă tu-n pășunea care
O pot regăsi în orice fel.
Când iubirea-i ofilită
Și mireasma nu mai are-n ea,
Du-mă tu-n pășunea care
Pe deplin o-nvie-n viața mea.
Și mireasma nu mai are-n ea,
Du-mă tu-n pășunea care
Pe deplin o-nvie-n viața mea.
Când smerenia cea sfântă
Nu-și mai are-n mine locu-ntâi,
Du-mă tu-n pășunea care
Mi-o așează iarăși căpătâi.
Nu-și mai are-n mine locu-ntâi,
Du-mă tu-n pășunea care
Mi-o așează iarăși căpătâi.
Tu păstorul bun Isuse
Ruga mea spre Tine o ridic,
Du-mă pururi prin pășunea
Unde nu duc lipsă de nimic.
Ruga mea spre Tine o ridic,
Du-mă pururi prin pășunea
Unde nu duc lipsă de nimic.
Tu păstorul bun Isuse
Paște-mă-n pășunea Ta mereu,
Ca nimic să nu-i lipsească
Omului duhovnicesc al meu.
Paște-mă-n pășunea Ta mereu,
Ca nimic să nu-i lipsească
Omului duhovnicesc al meu.
O Isuse, Isuse, Isuse,
Bunul meu și neschimbat păstor,
Fă-mi supuse, supuse, supuse
Ție toate-a mele-n cânt și dor.
Bunul meu și neschimbat păstor,
Fă-mi supuse, supuse, supuse
Ție toate-a mele-n cânt și dor.
Când îmi cercetezi lăuntrul
Și răbdarea n-o mai vezi în el,
Du-mă tu-n pășunea care
O pot regăsi în orice fel.
Și răbdarea n-o mai vezi în el,
Du-mă tu-n pășunea care
O pot regăsi în orice fel.
Când iubirea-i ofilită
Și mireasma nu mai are-n ea,
Du-mă tu-n pășunea care
Pe deplin o-nvie-n viața mea.
Și mireasma nu mai are-n ea,
Du-mă tu-n pășunea care
Pe deplin o-nvie-n viața mea.
Când smerenia cea sfântă
Nu-și mai are-n mine locu-ntâi,
Du-mă tu-n pășunea care
Mi-o așează iarăși căpătâi.
Nu-și mai are-n mine locu-ntâi,
Du-mă tu-n pășunea care
Mi-o așează iarăși căpătâi.
Tu păstorul bun Isuse
Ruga mea spre Tine o ridic,
Du-mă pururi prin pășunea
Unde nu duc lipsă de nimic.
Ruga mea spre Tine o ridic,
Du-mă pururi prin pășunea
Unde nu duc lipsă de nimic.
