Unde ești Doamne? Te caut mereu!

Eu locuiesc sus în cerul preasfânt,
Dar sunt și aici, jos pe pământ.
Eu sunt în cerul cel strălucit,
Dar sunt și lângă omul smerit.

Eu sunt în casa celui sărac,
Să îi aduc hrană și să-l îmbrac.
Sunt cu bătrânul cel ostenit,
Și cu copilul cel necăjit.

Eu sunt la patul celui bolnav,
Ce zace de mult slab și firav.
Sunt cu orfanul ce plânge-n ascuns,
Căci Eu sunt Tatăl, milos și bun.

Sunt călătorul cel ostenit, lângă cortul celui lovit,
Am haina ruptă, sunt gol și lipsit.
Caut o casă să mă-ncălzesc,
Și foamea ca să mi-o potolesc.