Când sunt singur pe ape și port lacrimi sub pleoape, versuri

Când sunt singur pe ape și port lacrimi sub pleoape
Țărmul meu e Cristos!
Nu mi-e frică de valuri, peste grele talazuri
Stânca mea e Cristos!
Când sunt singur în noapte, pe cărări reci de șoapte
Cerul meu e Cristos!
Nu mi-e frică de vânturi, căci sub stele de cânturi
Raza mea e Cristos!

Mă-nconjoară iubirea-Ți necuprinsă
Mă-nsoțește-n Calvar o stea aprinsă
Peste văi de-ncercări, de am lacrimi în zări
Mă-nsenină Jertfirea!
Când stau sub crucea Ta!
Mă veghează privirea Ta de Tată
Mă păstrează azi mila Ta înaltă
Fericiri și-ndurări mă vor însoți. (în calea mea)

Chiar de-oi plânge-n tăcere a vieții mistere
Adevăr mi-e Hristos!
Nu mi-e frică de moarte, știu că scrie în Carte
Viața mea e Hristos!
Norii grei să se-adune, voi șopti doar un Nume
Ajutor mi-e Hristos!
Și-ntro zi-n dimineață, voi rosti față-n față:
„Domnul meu e Hristos!”