Rătăcind pe cărări de dor,
Dinspre noapte spre dimineți cobor
Cu suflet călător
Spre dimineți de cânturi
Mă-nalț pe-aripi de gânduri
Alinare în ceas de chin
Mângâiere în greu suspin
Doamne Haru-ți divin
Șoapte dulci de senin
Când furtunile vin!
Dinspre noapte spre dimineți cobor
Cu suflet călător
Spre dimineți de cânturi
Mă-nalț pe-aripi de gânduri
Alinare în ceas de chin
Mângâiere în greu suspin
Doamne Haru-ți divin
Șoapte dulci de senin
Când furtunile vin!
Limpezită în Har, peste munți de cleștar
Stă jertfirea Ta, Doamne, pe Calvar
Nestemate de cânt, peste-al crucii veșmânt
Nestemate de cânt, peste-al crucii veșmânt
Le aprinde-ndurarea-n suflet frânt.
Cer de rugi răstignit, sângerând asfințit,
A iertare se frânge-n infinit
Zboară îngeri cântând
A-nviat strig plângând:
„Doar Iubirea nu va muri nicicând!”
Stă jertfirea Ta, Doamne, pe Calvar
Nestemate de cânt, peste-al crucii veșmânt
Nestemate de cânt, peste-al crucii veșmânt
Le aprinde-ndurarea-n suflet frânt.
Cer de rugi răstignit, sângerând asfințit,
A iertare se frânge-n infinit
Zboară îngeri cântând
A-nviat strig plângând:
„Doar Iubirea nu va muri nicicând!”
Prin desert de tristeți purtat
Spre-un izvor de-ndurări am alergat
Cu suflet însetat
Dar am văzut pe cale
Zdrobit de-a lumii jale
Crinul Vieții străpuns de spini
Răstignit de soldați haini
Aducând Har divin
Sfânt izvor de senin
Când furtunile vin
Spre-un izvor de-ndurări am alergat
Cu suflet însetat
Dar am văzut pe cale
Zdrobit de-a lumii jale
Crinul Vieții străpuns de spini
Răstignit de soldați haini
Aducând Har divin
Sfânt izvor de senin
Când furtunile vin
Rătăcind pe cărări de dor,
Dinspre noapte spre dimineți cobor
Cu suflet călător
Spre dimineți de cânturi
Mă-nalț pe-aripi de gânduri
Alinare în ceas de chin
Mângâiere în greu suspin
Doamne Haru-ți divin
Șoapte dulci de senin
Când furtunile vin!
Dinspre noapte spre dimineți cobor
Cu suflet călător
Spre dimineți de cânturi
Mă-nalț pe-aripi de gânduri
Alinare în ceas de chin
Mângâiere în greu suspin
Doamne Haru-ți divin
Șoapte dulci de senin
Când furtunile vin!
Limpezită în Har, peste munți de cleștar
Stă jertfirea Ta, Doamne, pe Calvar
Nestemate de cânt, peste-al crucii veșmânt
Nestemate de cânt, peste-al crucii veșmânt
Le aprinde-ndurarea-n suflet frânt.
Cer de rugi răstignit, sângerând asfințit,
A iertare se frânge-n infinit
Zboară îngeri cântând
A-nviat strig plângând:
„Doar Iubirea nu va muri nicicând!”
Stă jertfirea Ta, Doamne, pe Calvar
Nestemate de cânt, peste-al crucii veșmânt
Nestemate de cânt, peste-al crucii veșmânt
Le aprinde-ndurarea-n suflet frânt.
Cer de rugi răstignit, sângerând asfințit,
A iertare se frânge-n infinit
Zboară îngeri cântând
A-nviat strig plângând:
„Doar Iubirea nu va muri nicicând!”
Prin desert de tristeți purtat
Spre-un izvor de-ndurări am alergat
Cu suflet însetat
Dar am văzut pe cale
Zdrobit de-a lumii jale
Crinul Vieții străpuns de spini
Răstignit de soldați haini
Aducând Har divin
Sfânt izvor de senin
Când furtunile vin
Spre-un izvor de-ndurări am alergat
Cu suflet însetat
Dar am văzut pe cale
Zdrobit de-a lumii jale
Crinul Vieții străpuns de spini
Răstignit de soldați haini
Aducând Har divin
Sfânt izvor de senin
Când furtunile vin
